Fără categorie

Energia neconvenţională, prioritate pentru APC

Încă din anul 2006, când am fost „adoptaţi” de Uniunea Europeană, România are o ţintă clar fixată în domeniul energiei neconvenţionale. În consonanţă cu tendinţa din Occident, ţara noastră trebuie să recupereze rămânerea în urmă, şi din punctul de vedere al ponderii acestui tip de energie (solară, eoliană, geotermală, valuri şi maree, biogaz etc) introdusă în sistemul naţional de distribuţie. În Portul Constanţa, preocupările pentru valorificarea potenţialului energetic, altul decât cel clasic, bazat pe surse nepoluante şi neconsumatoare de materii prime din ce în ce mai  scumpe (combustibili), au fost, nota bene, chiar anterioare evenimentului din 2006.
Un articol de Paul PÂRVU
Ştefan Doru COPOŢ

Încă din anul dinaintea aderării, era prins în planul de dezvoltare a Portului Constanţa un proiect (realizat ca studiu de oportunitate şi fezabilitate, de japonezi) pentru amplasarea câtorva centrale eoliene la capătul actualului dig de Nord, mai ales în perspectiva reluării pregătirilor de extindere a acestuia cu aproximativ un kilometru. Între timp, acest plan eolian a fost abandonat, treptat, de conducerile succesive ale CN APMC SA. Nu numai lipsa finanţării (pe fonduri europene, de la bugetul naţional sau cel propriu, sau prin afluirea acestor trei surse) a determinat nepunerea în practică, nici până azi, a acestui proiect mai vechi. Chiar studiile ulterioare entuziasmului iniţial au demonstrat că ar fi fost o afacere nerentabilă, costurile de construcţie-amplasare şi, mai ales, cele de întreţinere şi racordare – distribuţia nejustificând, din punct de vedere economic, comercial, investiţia, prin raportare la beneficiile pe care le-ar fi adus. Cu alte cuvinte, ar fi fost mai mare daraua, decât ocaua…

„Lupii tineri” ai energiei: soarele, vântul, apa geotermală

Dacă la sfârşitul lui 2009, în raportul de bilanţ anual al CN APMC SA nu se vorbea, nici la capitolul „realizări”, nici la „perspective”, de energia neconvenţională, în cel care stabileşte, la finalul lui 2010, obiectivele tactice şi strategice de dezvoltare a Portului, capitolul dedicat acestui „target” este, din nou consistent. Într-un interviu, acordat în exclusivitate reporterilor DEZVĂLUIRI, în chiar ultima zi de mandat la conducerea APMC (!) de către demisionarul sau… demisul director general Ioan Bălan, acesta ne-a schiţat câteva proiecte ambiţioase în domeniul supus discuţiei. Până la momentul în care noul director general instalat de curând, împreună cu echipa de conducere pe care şi-o formează încă, va/vor binevoi să reia comunicarea cu publicul, prin media (noi considerăm că, prin ultimele noastre articole, având ca teme ativităţile din Portul Constanţa, ne înscriem la prima audienţă), mergem pe mâna fostei conduceri, în a informa publicul şi cititorii pe subiectul planurilor de implementare a producţiei şi distribuirii energiei neconvenţionale, în şi pentru porturile maritime româneşti. Tendinţa actuală de utilizare a surselor de energie neconvenţională, bazată pe condiţiile favorabile oferite de amplasarea Portului Constanţa, faptul că România este parte a Tratatului de protecţie a mediului de la Kyoto şi necesitatea reducerea poluării, au creat premisele pentru valorificarea alternativelor la energia convenţională.

Prioritate: utilizarea radiaţiei solare cu ajutorul instalaţiilor fotovoltaice

În zona Dobrogei, potenţialul energetic solar este considerat aproape de maximul posibil, în sensul că valorificarea acestuia pentru producerea energiei electrice şi termice va avea un randament economic bun. Conversia radiaţiei solare în energie electrică se poate realiza cu instalaţii voltaice, alcătuite din module solare ce pot fi amplasate pe acoperişurile clădirilor (birouri, magazii de marfă, depozitul de gunoi al portului etc), precum şi pentru asigurarea iluminatului public, a semnalizării traficului etc. Sistemele solare se încorporează, de regulă, în anvelopa clădirilor, ceea ce ajută la reabilitarea termică a acestora şi, implicit, la scăderea costurilor pentru cei care le utilizează.

Energia eoliană

Zona litoralului Mării Negre, inclusiv zona off-shore, au un potenţial energetic eolian, care impune valorificarea acestora în condiţii de eficienţă economică ridicată. În acest sens este necesară analizarea datelor meteoclimatice şi efectuarea unor investigaţii în zona Portului Constanţa, care să conducă la identificarea de amplasamente cu potenţial energetic eolian,  favorabil pentru realizarea unei parc energetic, cu performanţe tehnico-economice ridicate. La acestea se adaugă posibilitatea conectării parcului eolian la SEN (Sistemul Energetic Naţional), prin livrarea unei cantităţi de energie electrică substanţială, valorificarea pe piaţa de energie electrică a energiei, dar şi a “certificatelor verzi”, ca şi obţinerea de venituri pentru CN APM SA Constanţa, folosirea unor terenuri care nu vor intra în planuri investiţionale viitoare datorită amplasamentului lor (pe Digul de Larg , Digul de Sud) etc.

Pompele de căldură

Solul reprezintă o sursă de căldură eficientă, deoarece acumulează căldura atât direct, sub formă de radiaţie solară, cât şi indirect, de la ploi, respectiv de la aer. Exploatarea energiei geotermale necesită echipamente special concepute, numite “pompe de căldură”. Acestea pot fi folosite pentru încălzirea pe timp de iarnă, respectiv răcirea pe timp de vară a clădirilor şi sunt cele mai adecvate spaţiilor administrative din Portul Constanţa. Iată, aşadar, că după principiul enunţat în supratitlul acestui material, şi Portul Constanţa revine la “Mama Natură”, în ceea ce priveşte identificarea de resurse, de rentabilizare şi dezvoltare… curată!

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top