Conform politicii de mediu, extrem de severe, adoptate si aplicate de Uniunea Europeana, România este obligata acum sa se alinieze si ea pretentiilor. În contextul în care UE va pune „la bataie” fonduri considerabile menite sa optimizeze politica de mediu a tarilor proaspat primite în „familia” europeana, la nivelul tarii noastre au si aparut zeci sau sute de firme cu profil „Eco”, în scopul precis de a beneficia macar de o bucatica din „cascavalul consistent” oferit de occidentali. La nivelul Portului Constanta exista deja un, sa-i spunem, monopol asupra a ceea ce înseamna reziduuri petroliere, acesta fiind detinut de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta.
Un articol de DORU COPOT
Serviciul de colectare a reziduurilor de la navele care tranziteaza porturile maritime românesti, este controlat de aceasta companie. Reziduurile sunt depozitate si, mai departe, cedate unor firme specializate în neutralizare sau reciclare în baza unor contracte comerciale. Aceste contracte comerciale se încheie în urma unor licitatii mai mult sau mai putin influentate de mediul politic.
La nivelul judetului Constanta exista nu mai putin de 13 societati comerciale care au ca obiect de activitate reciclarea, colectarea, neutralizarea reziduurilor petroliere sau a altor deseuri. SC ECOPETROLEUM SA, SC BRANIC SRL, SC ENVIROTECH SRL, SC OIL DEPOL SERVICE SRL, SC INDUSTRIAL PREST SRL, SC ALUTUS SHIPPING ECOLOGIC SRL, SC SHIPPING ECOLOGIC SRL, SC ECO LEDO NET SRL, SC MIGADOR PREST SRL, I.M.TRIDENT STD, SC ECO TECH SERVICE SRL, SC INTEX ECO CONSTRUCT SRL si SC ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SRL sunt firmele de profil care îsi desfasoara activitatea în judetul Constanta. La sfârsitul anului 2006, CN APMC a organizat o licitatie publica prin care urma sa fie desemnata firma care sa preia spre procesare reziduurile petroliere colectate de la bordul navelor. Caietul de sarcini al licitatiei continea un tarif minimal pentru tona de reziduuri, pret care urma sa fie platit de cei care preluau „marfa” celor de la CN APMC, si printre multe altele si cantitatea totala de reziduuri pe care CN PAMC se obliga sa o livreze anual catre firma câstigatoare a licitatiei. Din informatiile detinute de noi, cunoastem de exemplu faptul ca în anii trecuti CN APMC se angajase printr-un astfel de contract sa puna la dispozitia unei firme de recliclare o cantitate de aproximativ 60 de mii de tone de reziduuri. Din aceasta cantitate, timp de un an de zile, firma respectiva nu a primit decât 4 mii de tone. Licitatia de la sfârsitul anului trecut a fost câstigata de firma SC. ECOMASTER SERVICII ECOLOGICE SRL, care a oferit pretul cel mai mare pentru tona de reziduuri. Din surse confidentiale am aflat ca din motive obiective, firma amintita ar fi pe cale sa renunte la contractul cu CN APMC.
Marfa „botezata”
Reziduurile colectate de la bordul navelor sunt depozitate în doua nave colectoare, nava CANARA cu o capacitate de 750 de metri cubi si un vechi saladru modificat cu o capacitate aproape identica cu prima nava. La acest moment navele de colectoare sunt pline „ochi” cu reziduuri. Deplasându-ne la fata locului am discutat cu oameni din personalul celor doua nave si am aflat ca firmele care colecteaza reziduurile sunt nemultumite de faptul ca „marfa” este contaminata cu apa de mare, si preluarea reziduurilor în aceste conditii este nerentabila. Reziduurile colectate de la bordul navelor provin din ape de santina si reziduuri petroliere rezultate în urma spalarii tancurilor de marfa sau combustibil. La bordul fiecarei nave exista, conform normelor MARPOL, separatoare de santina care au rolul de a separa hidrocarburile de apa. Astfel, apele de santina care contin hidrocarburi sunt în acest mod curatate, iar apa rezultata în urma procesului de separare este aruncata peste bord iar reziduurile rezultate sunt retinute în tancuri speciale de depozit. Acestea din urma trebuie în mod normal sa fie predate navelor colectoare. Dar cum în portul Constanta normele MARPOL nu sunt respectate ca în occident, navele straine nu sunt verificate „la sânge” de inspectorii Port State Control în ceea ce priveste functionarea agregatelor speciale, este normal ca reziduurile predate de aceste nave sa fie sub forma bruta si cu on continut de peste 45% apa de mare.
Cine împarte, parte-si face
În dana 79 a portului Constanta, CN APMC construieste cu firma austriaca Siemens o statie speciala de reciclare a apelor uzate si contaminate cu hidrocarburi. Investitia este evaluata la cifra de 7 milioane de euro, bani proveniti din fonduri europene. Proiectul trebuia finalizat înca din anul 2006. În contextul în care CN APMC colecteaza reziduurile de la bordul navelor fara a încasa o taxa speciala, dar în schimb le vinde altor terti pe sume considerabile, este clara intentia de preluare a acestei afaceri în care sunt la mijloc fonduri europene. Toata aceasta miscare a fost însa gândita din timp, dupa o strategie bunicica. CN APM SA a elaborat si implementat sistemul de management de mediu mai târziu, în conformitate cu cerintele standardului ISO 14001/2005. Sistemul a fost certificat abia în decembrie 2006 de catre organismul de certificare Germanisher Lloyd. Gestionarea corespunzatoare a deseurilor generate din activitatile desfasurate în porturile maritime, a fost gândita înca din perioada anilor 1998-2001 si a fost elaborat, în colaborare cu Royal Haskoning BV din Olanda ,,Planul strategic de management al deseurilor”. Aplicarea prevederilor Ordinului MTCT nr.322/2006 privind instalatiile portuare de preluare a deseurilor generate de nave s-a realizat prin elaborarea Planului de gestionare a deseurilor de la nave în porturile maritime.
