Cine ar fi crezut că un Dorel de la Poliția Locală poate să genereze dezbateri ontologice sau estetice în sens filozofic? Dar cum altfel să interpretăm provocarea de a judeca în ce măsură un autoturism este o marfă, un ambalaj sau un material și când se poate considera că aceasta dăunează esteticii orașului?
Am fost prea ermetic în introducere? Haideți să vedem faptele:
Un constănţean s-a trezit cu o înștiințare de amendă de la Poliția Locală Constanța, după ce și-a parcat autoturismul pe trotuar. De fapt, din relatarea sa reiese că nu a putut să își parcheze mașina în garaj, pentru că accesul era blocat din cauza unor lucrări ale primăriei, prin Confort Urban. De pe hârtiuța prinsă sub ștergătoarele autoturismului său, Ștefan Gîrdeanu a aflat că ar fi încălcat prevederile articolului 8, punctul 2, din Hotărârea Consiliului Local Constanța nr. 77 din 2021, drept urmare a fost amendat cu 400 lei, așa cum reiese și din fotografia de mai jos.
Pentru că în zonă nu era niciun indicator care să specifice că oprirea sau staționarea sunt interzise, pe carosabil sau trotuar, proprietarul mașinii a citit prevederile HCL-ului invocat de polițist și a aflat că articolul 8, punctul 2 NU se referă la autoturisme, ci la depozitarea mărfurilor sau materialelor pe domeniul public, dacă acestea lezează aspectul estetic:
„depozitarea pe domeniul public a mărfurilor, ambalajelor, materialelor și a altor obiecte care dăunează esteticii, îngreunează desfășurarea normală a circulației rutiere, pietonale, precum și depozitarea obiectelor în incinta imobilelor sau în exteriorul acestora, vizibile din domeniul public sau privat al municipiului Constanța, dacă lezează aspectul estetic”.
Ce spune constănțeanul amendat
„În data de 01.08.2022 m-am îndreptat spre domiciliul prietenei mele, aflat pe strada Viceamiral Ioan Murgescu. Văzând că strada este blocată de către lucrătorii Confort Urban, pentru reabilitarea trotuarelor și montarea de borduri, fiindu-mi imposibilă intrarea pe stradă și, respectiv, intrarea în garaj cu mașina, am decis staționarea autoturismului Audi A4 pe trotuar, pe strada Chiliei. Menționez că NU există niciun semn de Oprire / Staționare interzisă pe partea carosabila sau pe trotuar în zona în care am lăsat mașina, în distanță vizuala de cel putin 300 m și 5 intersecții cu alte străzi.
Am procedat la efectuarea manevrei de staționare, regulamentar, conform: <Regulamentul pentru aplicarea OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, art. 144:
(2) Administratorul drumului public poate permite oprirea sau staționarea, parțial sau total, a unui vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar în lipsa acestuia, numai dacă rămâne liber cel puțin un culoar de minimum 1 m lățime înspre marginea opusă părții carosabile, destinat circulației pietonilor.>.
La o distanță de 3 metri în spatele autovehicului meu, cei de la Confort Urban au depozitat un maldăr de material carosabil (criblură / asfalt) alături de un obiect asemănător unui gard mobil de delimitare a lucrărilor, ocupând tot spațiul destinat pietonilor, cât și o parte din carosabil.
A doua a zi, am constatat faptul că am fost amendat de către Poliția Locală, în baza HCL 77 / 2021, Art. 8 punctul 2.
Stau și mă întreb care este înțelesul punctului 2, în care se stipulează ce poate fi depozitat pe trotuar și ce nu și dacă autoturismul meu se încadrează la <ambalaje, materiale, mărfuri> sau <alte obiecte> și care este definiția acestor <altor obiecte>, care pot practic să însemne orice, de la o scamă, la o rachetă spațială?
În același ton, sunt curios: dacă pentru staționarea mea regulamentară am luat amendă, ce pățesc cei de la Confort Urban care au blocat total trotuarul, împiedicându-ne să intrăm în garaj cu mașina, din cauza blocajului cauzat de schimbarea bordurilor?
În aceași măsură, ma întreb dacă ceilalți participanți la trafic, care au staționat în zonă (strada fiind plină de autovehicule cărora li s-a blocat accesul la garaje, din același motiv), au primit această amendă.
Oare agentul constatator care constată aceste <contravenții> și completează un proces verbal, nu ar trebui să fie instruit și informat corespunzator pentru a își exercita funcția?”, ne-a transmis Ștefan Gârdeanu.
Am încercat să aflăm de la șeful Poliției Locale Constanța, Ionuț Dumitru, cum a fost posibil ca subalternul său să încadreze „fapta” lui Ștefan, la articolul respectiv al HCL-ului.
„În mod cert, agentul a scris greșit pe înștiințare. Pe procesul verbal însă, este probabil menționat punctul 22. Articolul este corect, e vorba de articolul 8, dar încadrarea este la punctul 22, care face referire la ocuparea domeniului public cu vehicule în afara zonelor în care se permite oprirea / staționarea / parcarea ori în afara spațiilor marcate expres de administratorul drumului public”.
În ce condiții au voie polițiștii locali să dea amenzi de circulație?
Trecând peste întrebarea legitimă în ce măsură un cetățen ar trebui să plătească o amendă încadrată greșit din punct de vedere legal, în cauză mai e un aspect care trebuie luat în discuție: Practic, agentul constatator a schimbat din pix încadrarea de la o contravenție la regimul circulației la una care ține de ocuparea domeniului public cu materiale sau mărfuri.
Acest fapt ne face să ne amintim că recent a apărut în spațiul public o dezbatere amplă despre dreptul polițiștilor locali de a da amenzi pentru parcare neregulamentară.
Președinții secțiilor de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel au stabilit în cadrul unei întâlniri că „polițistul local nu are competența de a încheia procese verbale de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de art. (…) întocmite ca urmare a neprezentării la sediul poliției locale a proprietarului unui vehicul care a fost oprit neregulamentar, în urma invitației făcute de polițistul local”.
Cu alte cuvinte, dacă agentul poliției locale nu are norocul să îl găsească pe șofer la mașină, nu poate da amendă. Singurii care pot amenda în lipsa șoferului sunt polițiștii rutieri.
