Intr-o scrisoare trimisa lui Karl Kautsky, la 23 ianuarie 1932, Eduard Bernstein isi manifesta, inca inainte ca Hitler sa alcatuiasca primul sau guvern, nelinistea fata de proliferarea fascismului
Dincolo de primitivismul rasist e ascunde o filosofie elementara cu caracter maniheist, cu o varianta marxista ortodoxa, filosofie ce presupune ca exista o natura buna, alba, blonda si albastra si una rea, galbena, rosie si neagra, o natura buna – comunismul, o natura rea – imperialismul
Razboiul rece duce mai departe aceasta conceptie: totalitarismul ca asimilare a nazismului si a stalinismului.
In martie 1946, Churchil lanseaza la Natiunile Unite sintagma „Cortina de Fier”: Este de fapt preluarea sintagmei folosita de Goebbles inaintea inavdarii URSS!
Un articol de CONSTANTIN LAMUREANU
Intr-o scrisoare trimisa lui Karl Kautsky, la 23 ianuarie 1932, Eduard Bernstein isi manifesta, inca inainte ca Hitler sa alcatuiasca primul sau guvern, nelinistea fata de proliferarea fascismului:”Nu putem decit sa ne dorim in mod reciproc puterea de a depasi teferi si nevatamati aceste timpuri ingrozitoare. Ce va iesi pina la urma din toate acestea? Vom putea oare salvagarda ceea ce am cucerit cu pretul unor eforturi patimase de-o viata? Veteranii ca noi nu pot trata cu usurinta gindurile pe care ni le inspira situatia politica de azi…”
Inmultirea complicatiilor politice, incepand cu anul 1933, conduc insa la rezultate diferite decit cele ce par sa le sugereze scrisoarea lui Bernstein. Socialistii italieni incheie cu Mussolini un „pact de pacificare”; in Germania Partidul Social Democrat, de teama unui razboi civil ramane in expectativa, pentru ca la 21 iunie 1933 sa fie interzis; in Austria, Bauer declara ca socialistii refuza sa declanseze razboiul civil impotriva lui Dollfus; in Franta Leon Blum afirma ca nu trebuie niciodata refuzat un gest de pace, chiar si atunci cind el vine din partea unor maini pline de sange.
Aceste perceptii deformate ale social-democratiei fata de fascismul european se datoreaza nu numai unei orbiri ideologice si anume aceleia care pune ca premisa teoretica a fascismului lupta de clasa dintre proletariat si burghezie, orbire ideologica ce face ca fascismului sa nu apara social-democratiei ca fiind ceea ce este cu adevarat: o miscare de masa fara precedent in istorie. Perceperea deformata a fascismului european s-a datorat si unor apropieri ale celor doua tendinte ce vor domina aproape doua decenii Europa: imperialismul fascismului european ( manifestat in forma etnica in nazism, in forma teritoriala in fasscismul italian sau in forma national-crestina in miscarile pro-fasciste romanesti) si internationalismul cu certa tenta imperialista al comunismului sovietic.
Aceste apropieri ale celor doua tendinte se datoresc si elementelor comune de propaganda, fiecare dintre ele avand trasaturile caracteristice specifice ei: propaganda fascista si propaganda comunista.
Cum mosteneste propaganda hitlerista elemente din propaganda militarismului german, ce adauga ea nou la propaganda politica, ce are comun cu propaganda politica comunista a epocii, cum a influentat ea, pe de o parte, propaganda miscarilor pro-fasciste romanesti si pe de alta parte, propaganda politica anti-comunista si anti-imperialista postbelica ?
Sunt intrebari la care serialul nostru are sa incerce sa raspunda…
Inmultirea complicatiilor politice, incepand cu anul 1933, conduc insa la rezultate diferite decit cele ce par sa le sugereze scrisoarea lui Bernstein. Socialistii italieni incheie cu Mussolini un „pact de pacificare”; in Germania Partidul Social Democrat, de teama unui razboi civil ramane in expectativa, pentru ca la 21 iunie 1933 sa fie interzis; in Austria, Bauer declara ca socialistii refuza sa declanseze razboiul civil impotriva lui Dollfus; in Franta Leon Blum afirma ca nu trebuie niciodata refuzat un gest de pace, chiar si atunci cind el vine din partea unor maini pline de sange.
Aceste perceptii deformate ale social-democratiei fata de fascismul european se datoreaza nu numai unei orbiri ideologice si anume aceleia care pune ca premisa teoretica a fascismului lupta de clasa dintre proletariat si burghezie, orbire ideologica ce face ca fascismului sa nu apara social-democratiei ca fiind ceea ce este cu adevarat: o miscare de masa fara precedent in istorie. Perceperea deformata a fascismului european s-a datorat si unor apropieri ale celor doua tendinte ce vor domina aproape doua decenii Europa: imperialismul fascismului european ( manifestat in forma etnica in nazism, in forma teritoriala in fasscismul italian sau in forma national-crestina in miscarile pro-fasciste romanesti) si internationalismul cu certa tenta imperialista al comunismului sovietic.
Aceste apropieri ale celor doua tendinte se datoresc si elementelor comune de propaganda, fiecare dintre ele avand trasaturile caracteristice specifice ei: propaganda fascista si propaganda comunista.
Cum mosteneste propaganda hitlerista elemente din propaganda militarismului german, ce adauga ea nou la propaganda politica, ce are comun cu propaganda politica comunista a epocii, cum a influentat ea, pe de o parte, propaganda miscarilor pro-fasciste romanesti si pe de alta parte, propaganda politica anti-comunista si anti-imperialista postbelica ?
Sunt intrebari la care serialul nostru are sa incerce sa raspunda…
