Constantin Chirilă, deputat PD-L: ”Pe toţi îi interesează senzaţionalul, nu siguranţa populaţiei din România”
Azi, din păcate nimeni nu mai este interesat cu adevărat de domeniul agriculturii sau de iniţierea unei strategii concrete şi viabile pentru a salva acest domeniu din noroiul indolenţei. Din fericire, însă, un grup de parlamentari coordonaţi de democrat-liberalul Valeriu Tabără s-au gândit să înfiinţeze o comisie parlamentară de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare.
Un articol de Andreea PAVEL Principalele obiective ale acestei comisii sunt verificarea modului prin care organele de specialitate au urmărit respectarea măsurilor de reabilitare şi menţinerea în funcţiune a amenajărilor de irigaţii în zonele afectate, analiza situaţiilor privind folosirea fondurilor alocate pentru sistemele de irigaţii, analiza măsurilor instituite pentru urgentarea urigaţiilor în 2009, analizarea măsurilor, inclusiv legislative, ce se pot lua urgent, pierderile şi costurile de întârziere în aplicarea udărilor, verificarea oricăror alte aspecte, incidente cu acest eveniment. Jurnaliştii DEZVĂLUIRI au stat de vorbă cu deputatul PD-L, Constantin Chirilă, membru al acestei comisii, responsabil de zonele Moldova şi Dobrogea. Acesta consideră, pe bună dreptate, că agricultura este mama tuturor celorlalte industrii, mai ales într-o ţară preponderent agrară, precum România. Cea care, culmea ironiei, pe vremuri căpătase meritatul supranume de ”grânarul Europei”. Meritat pe-atunci… .
Comisia parlamentară: ”Nu căutăm vinovaţi, ci soluţii şi strategii”
”E bine de ştiut că această iniţiativă a fost luată luna trecută şi se va prelungi până la sfârşitul lui septembrie când vom putea da un rezultat final şi clar asupra anchetei ce se derulează în prezent. Vrem ca toţi cei interesaţi de acest subiect, şi ar fi bine să fie cât mai mulţi, să ştie că noi nu ne-am propus să căutam vinovaţi, ci soluţii pentru dezastrul din agricultură, de care devenim conştienţi pe zi ce trece, tot mai mult”, ne-a declarat Constantin Chirilă. În opinia deputatului, principalele cauze care au dus la dezastrul cu care ne confruntăm în domeniul agriculturii sunt distrugerea sistemelor propriu-zise responsabile de reglementarea cordoonării agricole (ex: Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – SNIF), nejustificarea cheltuirii fondurilor alocate pentru argicultură şi lipsa de implicare a Statului.
În fapt, aceste aspecte erau sesizate în paginile ziarului nostru, încă de acum doi ani, atunci când vă prezentam o serie de date statistice ce arătau că în Dobrogea, de aproape cinci ani foarte mulţi agricultori au renunţat să-şi mai irige terenurile pentru că ”nu-şi scot profitul” şi preferă să producă doar pentru consumul propriu. Exact acest lucru a fost sesizat şi de membrii comisiei parlamentare.
SNIF la fier vechi, responsabilităţile la colţul de ruşine
Pe de altă parte, conform Legii 138/2004 privind irigaţiile, toţi agricultorii sunt nevoiţi să plătească în avans 30% din taxa percepută de Stat pentru deţinerea terenurilor arabile, urmând mai apoi (în cazul în care sistemul de irigaţii ar funcţiona!) ca SNIF să subvenţioneze irigaţiile necesare, cu infima sumă 390 lei/ha, în condiţiile în care, după spusele specialiştilor din cadrul Direcţiei Agricole din Constanţa, irigarea unui hectar costă 1600 lei. O altă urmare semnalată pe vremea aceea, care din păcate se confirmă prin spusele comisiei parlamentare, este importul cerealelor din zone precum cele apropiate Cernobâlului. Singura soluţie susţinută de specialişti în 2006 era implicarea Guvernului prin subvenţia energiei electrice. De asemenea, Direcţia Agricolă a cerut în nenumărate rânduri ajutorul urgent al specialiştilor din Europa pentru decolmatarea canalelor, repararea hidranţilor şi a staţiilor de pompare ale SNIF-ului. Pâna una-alta, angajaţii fostei societăţi de Stat au fost trimişi acasă, echipamentele de irigaţii au ajuns la fier vechi şi nimeni nu se întreabă în buzunarele cui au ajuns atât banii, cât şi răspunderea pentru situaţia în care ne aflăm la ora actuală. Următoarea mutare “logică” în România ar fi vânzarea resturilor la un preţ de nimic unui patron cinstit şi cu sufletul mare, care sigur va ordona: “Să fie apă!”. Şi totul fără nici un interes meschin… .
DNA-ul va iriga grădinile SNIF şi ANIF
Deputatul democrat-liberal, Constantin Chirilă a făcut publice câteva informaţii referitoare la neregulile găsite în gestionarea sistemul de irigaţii. Problemele cele mai stringente vizau organizarea, exploatarea şi eficienţa sistemului. Astfel, comisia parlamentară a sesizat Curtea de Conturi în legătură cu SNIF şi ANIF, iar raportul final ar putea propune sesizarea DNA în cazul SNIF: ”La SNIF, dezastrul este total: din 26 filiale nu funcţionează decât şase, unele nu au nici măcar directori. Dacă va fi cazul, vom cere chiar începerea urmăririi penale pentru factorii responsabili”, a declarat Constantin Chirilă. Potrivit sesizării Curţii de Conturi, ”ANIF se îndreaptă spre colaps financiar, iar patrimoniul SNIF a fost jefuit de vechile conduceri, intrând în faliment”, a conchis acesta. Vom reveni cu o anchetă privind concluzia finală a comisiei parlamentare şi cu stenogramele declaraţiilor celor audiaţi în cadrul anchetei.
Haosul legislativ a secat resursele Dobrogei
Deşi în noiembrie 2002, fostul deputat PSD, Gheorghe Popescu, ne promitea, alături de alţii, că ”România va practica o agricultură intensivă, bazată pe dezvoltarea pieţelor şi exploataţiilor agricole”, Legea 138/2004 i-a cam dat peste nas şi astfel haosul legislativ creat a secat orice urmă de speranţă pentru remedierea situaţiei din Dobrogea: “realizarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare la nivel naţional are loc pe baza programelor şi strategiei sectoriale, iar la nivel local, conform nevoilor autorităţilor publice locale, a persoanelor juridice sau fizice interesate […]“. Probabil trezit la realitate de avalanşa de plângeri, ministrul Agriculturii de pe vremea aceea, Dan Motreanu, a cerut realizarea unui studiu prin care să se introducă un tarif unic de irigare pentru a preveni discriminarea utilizatorilor de apă. Raportându-ne la Dobrogea, consilierul în relaţii publice de la Direcţia Agricolă din Constanţa, Stere Economu, a promovat ideea conform căreia această zonă trebuie tratată ca “o altă ţară”, datorită climatului foarte diferit faţă de restul regiunilor. Agricultorii din Dobrogea sunt cei mai nemulţumiţi în ceea ce priveşte legea luată în discuţie, alături de L.381/2002 care prevede că Guvernul şi asiguratorii să plătească despăgubirile din urma calamităţilor, doar dacă este vorba de o distrugere în proporţie de 100% a terenurilor cultivate.
Din toamnă, 100% import pe tarabele româneşti
Din păcate aceasta este concluzia la care a ajuns Ştefan Niculae, preşedintele Agrostar şi care a fost făcută publică în urmă cu numai câteva luni. Acest lucru înseamnă că pe tarabe, în mall-uri, selgros-uri, la colţul străzii, oriunde vom căuta produse româneşti, va fi în zadar. România este foarte aproape de tragica situaţie în care va importa în totalitate produsele agricole din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Franţa, Turcia, ori Italia. Pe de altă parte, Ştefan Niculae a mai subliniat şi aspectul ce vizează preţul legumelor şi al fructelor care, începând cu anul 2009, a explodat. Astfel, dacă în 2008 legumele şi fructele aveau un preţ decent şi nu erau considerate un lux, anul acesta, mai ales amplificate de criza economică, legumele şi fructele au ajuns un lux. Românii sunt nevoiţi să scoată din buzunar cu 60% mai mult pentru aceeaşi cantitate de legume-fructe, faţă de anul precedent. în ultimele luni: ”Am dat 1,3% la agricultură, am redus toate formele de sprijin financiar. O să asistăm la o dramă. În a doua jumătate a anului o să depindem în totalitate de importuri. Securitatea alimentară a României o să depindă de importuri”, este declaraţia preşedintelui Agrostar, în cadrul unei emisiuni difuzate de unul dintre cele mai importante posturi de ştiri.
