Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), a organizat, în data de 27 mai, masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale”.
Întâlnirea, găzduită de Centrul Infoeuropa, s-a bucurat de prezenţa domnilor Dumitru-Nicu Cornoiu, secretar de stat în cadrul MMFPS, şi Andrei Popescu, subsecretar de stat în cadrul DAE. În expunerile prezentate, reprezentanţii celor două instituţii au accentuat, pe de o parte, importanţa pe care o are Strategia Europa 2020 pentru România, iar pe de alta, necesitatea de a fixa ţinte naţionale pentru cele cinci seturi de obiective, între care cele din domeniul ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale.
În debutul dezbaterii, directorul Direcţiei Strategii ale UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2…
Departamentul pentru Afaceri Europene (DAE), în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), a organizat, în data de 27 mai, masa rotundă cu tema „Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale”.
Întâlnirea, găzduită de Centrul Infoeuropa, s-a bucurat de prezenţa domnilor Dumitru-Nicu Cornoiu, secretar de stat în cadrul MMFPS, şi Andrei Popescu, subsecretar de stat în cadrul DAE. În expunerile prezentate, reprezentanţii celor două instituţii au accentuat, pe de o parte, importanţa pe care o are Strategia Europa 2020 pentru România, iar pe de alta, necesitatea de a fixa ţinte naţionale pentru cele cinci seturi de obiective, între care cele din domeniul ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale.
În debutul dezbaterii, directorul Direcţiei Strategii ale UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020. În context, el a menţionat cele două componente ale strategiei, respectiv obiectivul pe termen scurt – depăşirea crizei – şi cel pe termen lung – recâştigarea locului pe care Uniunea Europeană îl ocupă la nivelul economiilor mondiale.
Simona Bordeianu, director în cadrul MMFPS, a prezentat situaţia care există la ora actuală în România din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă. Reprezentantul MMFPS a afirmat că, după un scenariu realist, ţara noastră îşi poate asuma ca ţintă, pentru anul 2020, o creştere până la nivelul de 69-70%a ratei de ocupare în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. Într-un scenariu optimist, această rată s-ar putea încadra în intervalul 71-71,5%, iar într-unul pesimist, într-un interval de 67-68%. La nivelul anului 2009, rata de ocupare a persoanelor din grupa de vârstă menţionată a fost de 63,5%. Simona Bordeianu a menţionat şi principalele măsuri care pot genera un nivel mai mare al ratei de ocupare a forţei de muncă: creşterea nivelului de educaţie, asigurarea unui acces mai larg la formarea profesională continuă şi asigurarea accesului la prestaţii şi servicii sociale într-o manieră care să nu afecteze atractivitatea muncii.
În intervenţia sa, Adina Drăgotoiu, director în cadrul MMFPS, a insistat asupra necesităţii promovării ţintei referitoare la creşterea gradului de incluziune socială prin intermediul obiectivului de reducere a riscului de sărăcie. Reprezentantul MMFPS a arătat că în România, la nivelul anului 2008, rata sărăciei relative (persoane care au un venit echivalent disponibil mai mic de 60% din venitul median disponibil) era de 18,2%, cele mai afectate categorii fiind şomerii (37,6%), lucrătorii pe cont propriu (40,8%), familiile monoparentale (30%), familiile cu mai mult de trei copii (47%), tinerii (20,9%) şi copiii (25,9%).
Pornind de la această realitate, România îşi poate asuma ca ţintă pentru anul 2020 reducerea cu 586.000 a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie,faţă de anul 2008.
Evenimentul desfăşurat joi a marcat încheierea unei etape a procesului Europa 2020, respectiv omologarea preliminară la nivel naţional a obiectivelor strategiei în domeniul ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale, în contextul în care, la nivel european, Comisia Europeană desfăşoară un amplu proces de consultare cu statele membre pe această temă.
Dezbaterea reprezintă al treilea eveniment de acest tip dintr-o serie de patru, care îşi propun să identifice punctele de vedere ale tuturor părţilor interesate, respectiv reprezentanţi ai structurilor guvernamentale, partenerilor sociali, mediului academic şi societăţii civile. Ultima masă rotundă va avea loc în data de 28 mai.Participanţii voravea schimburi de opinii pe marginea propunerilor de ţinte naţionale aferente obiectivelor fixate de Strategia Europa 2020 în domeniul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare.
Strategia Europa 2020 propune obiectivele şi principalele căi de acţiune pentru transformarea economiei europene într-o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii sociale la orizontul anului 2020. Cadrul general al strategiei a fost adoptat de către şefii de stat şi/sau guvern la Consiliul European din 25-26 martie 2010, urmând ca celelalte elemente ale acesteia să fie definitivate în cadrul formaţiunilor de lucru ale UE şi adoptate la Consiliul European din 17 iunie a.c.
