Cum poate Podul peste Dunăre Tulcea-Brăila să crească economia judeţelor din zonă? Pentru a putea răspunde la această întrebare, trebuie doar să aruncăm o privire pe cifrele Produsului Intern Brut al judeţului Constanţa şi să vedem cum au crescut ele după construirea Autostrăzii Soarelui. Analiza comparativă se bazează pe datele Institutului Naţional de Statistică şi ale Comisiei Naţionale de Prognoză şi arată o creştere substanţială a economiei în perioada 2012-2016 (după terminarea autostrăzii). Astfel, produsul intern brut al judeţului Constanţa a crescut cu o viteză dublă faţă de cel al restului economiei (56%, faţă de o creştere nominală de 29% a PIB-ului Romaniei).
Anul 2012 este momentul în care a fost deschisă integral Autostrada Soarelui, precum şi porţiunea de 21 de km din A4, ca centură ocolitoare a Municipiului Constanţa, care leagă A2 de DN22, care ajunge la Tulcea.
Pentru ca imaginea să fie şi mai clară, în perioada 2008 – 2012, când nu era gata toată autostrada, PIB-ul nominal al judeţului Constanţa a crescut cu 13%, sub ritmul de crestere al PIB-ului naţional, de 14%.
Analiştii economici consideră că este un exemplu tipic despre felul în care o cale de acces care scurtează timpii de parcurs şi facilitează transportul între două centre economice de valoare inegală (Bucureşti şi Constanţa) accelerează creşterea economică în centrul economic aflat pe orbită.
Această paradigmă poate fi aplicată cu uşurinţă şi în cazul Podului peste Dunăre care va uni Moldova de Tulcea şi a Drumului expres spre Constanţa, ce ar uni una dintre cele mai sărace regiuni din România (Moldova) de Tulcea şi Constanţa. Această investiţie va facilita transportul mărfurilor spre Portul Constanţa şi va creşte interesul turiştilor din această zonă pentru Deltă şi litoral.
Reamintim că ziarul Dezvăluiri a inițiat o campanie mediatică ce are drept scop menținerea acestui subiect pe agenda publică. Vom continua să publicăm articole pe această temă și să solicităm informații autorităților.
