Marius Lazăr, liderul din România al asociației de motocicliști Hell’s Angels a fost reținut la jumătatea lunii decembrie 2022. Reținea lui a fost făcută în urma emiterii de către Curtea de Apel București a unui mandat de arestare preventivă, în vederea extrădării către autoritățile din SUA, acesta fiind cercetat pentru presupuse infracțiuni de criminalitate organizată.
În acest context, zilele acestea Lazăr Marius a prezentat opiniei publice o scrisoare manifest, prin care încearcă să se apere. Asta în condițiile în care acesta consideră că se află situația unui grav abuz coordonat de justiția din România și cea din S.U.A.
Iată ce spune liderul Hell’s Angels în această scrisoare:
„Subsemnatul Lazar Marius, cetăţean român, declar că nu am fost niciodată în SUA, și cu toate acestea, prin Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 226, pronunţată în data de 11 martie 2021, s-a decis extrădarea mea în SUA, pentru o potențială infracțiune pentru care nu mi se permite nici măcar accesul la probele obținute și instrumentate pe teritoriul României.
Menționez astfel că potențialele probe deținute de către Statul Român și autoritățile americane împotriva mea, au fost obținute prin intermediul unui agent sub acoperire FBI (domnul Higgins), agent provocator ce s-a deplasat în România și care m-a amenințat și m-a făcut să mă tem pentru viața mea.
În cazul trimiterii mele în SUA, voi fi supus unui risc real de negare flagrantă a justiţiei (denial of justice), fiind pus ]n imposibilitatea practică şi efectivă de-a avea vreodată acces la probe, de a le contesta legalitatea şi de a dovedi provocarea, singura mea optiune viabilă fiind în cazul pronunțării unei hotărâri favorabile CEDO, ce ar împiedica extrădarea.
Mai mult, arăt ca mi s-a stabilit ca dată a predării, data de 16 ianuarie, chiar cu o zi înainte de judecarea contestației mele la executare, ceea ce denotă o vădită rea-credință. Ori în cazul în care aș fi extrădat înainte de pronunțarea Curții, odată aflat pe teritoriu american nu aș mai avea posibilitatea să beneficiez de efectele unei potențiale hotărâri CEDO și astfel ar fi vidată de substanță, reprezentând o încălcare flagrantă a dreptului meu la apărare.
Pentru a putea beneficia de efectele unei hotărâri ale instanței europene, este imperios necesar să mă aflu într-un stat membru al Consiliului Europei, care respectă drepturile fundamentale și acordă efectivitate hotărârilor CEDO, iar nu într-un stat terț precum SUA, pentru care acestea nu au nici o valoare legală și nu există nici o practică ce atestă respectarea de către SUA a hotărârilor unor instanțe terțe sistemului american de drept.
Astfel, extrădarea mea înainte de pronunțarea unei hotărâri CEDO ar reprezenta o încălcare de către Statul Român a standardelor convenționale. Acest risc real și serios, poate fi depăşit în cazul în care nu as fi extrădat şi as putea beneficia de regulile procedurale române şi de aplicarea principiului loialităţii probelor, putând în cadrul procedurii române să dovedesc şi entrapmentul şi ameninţările la adresa vieţii mele din partea agentului sub acoperire Higgins, ce ar rezulta din interceptări.
Însă acest lucru nu se dorește, ci ceea ce se vrea este mușamalizarea obținerii unor probe în mod ilegal și contrar oricăror norme universale ce protejează drepturile omului și orice valori fundamentale, doar de dragul de a face pe plac americanilor, cum Statul Român are obiceiul de fiecare dată.
Statul Român este gata să încalce de fiecare dată drepturile fundamentale și să mușamalizeze adevărul pentru a ține capul plecat în fața partenerilor săi strategici, SUA.
Aşadar, care sunt şansele ca, în cazul extrădării mele, să mi se permită accesul la probe obţinute în România pe teritoriul SUA, pentru a dovedi că autorităţile americane m-au prins în capcană şi m-au ameninţat? EGALE CU ZERO. În cazul de faţă, toate percheziţiile, toate probele obţinute au fost împotriva unor străini nerezidenţi (inclusiv a mea), non-cetăţeni americani şi care nu au fost niciodată în SUA.
Prin urmare, EU nu am „calitate procesuală” nici măcar pentru a contesta constituţionalitatea supravegherii electronice în faţa districtului de est al Texasului şi a Curţii de Apel a celui de-al cincilea circuit.
Primul pas este întotdeauna acela de a determina dacă reclamantul ar avea vreun drept constituţional al SUA în ceea ce priveşte contestarea probelor, iar numai dacă acesta are acest drept constituţional, devine relevant să se analizeze dacă a existat o încălcare a celui de-al patrulea amendament ce prevede titularii acestui drept.
Din primul rechizitoriu şi din declaraţia sub jurământ a agentului provocator reiese că această operaţiune fost o acţiune comună între autorităţile de aplicare a legii şi de urmărire penală din SUA şi din străinătate.
Cu toate acestea, din cauza faptului că toate activităţile şi comportamentul au avut loc în afara SUA şi pentru că toţi acuzaţii, INCLUSIV EU, sunt străini nerezidenţi fără nicio legătură cu SUA, NU VOI putea contesta legalitatea probelor în faţa unei instanţe americane. De asemenea, EU NU VOI PUTEA prezenta încălcări ale legislaţiei româneşti în districtul de est al Texasului.
Dreptul american prevede doar în teorie posibilitatea contestării probelor în temeiul celui de-al 4 lea amendament. Prin urmare, pasul procedural prin care un acuzat invocă o încălcare a celui de-al patrulea amendament este depunerea unei moţiuni pentru „excluderea [suprimarea] probelor despre care susţine că au fost confiscate/obţinute „în mod nerezonabil”.
Însă acest drept nu ÎMI aparţine şi MIE în cazul de faţă. Astfel, în mod similar în cauza de faţă, autoritătile din România omit să ia în considerare argumentele acestuia legate de abuzul agentului care m-a ameninţat şi totodată argumentele legate faptul că o astfel de probă nu este legală conform dispoziţiilor procedurale din România (loialitatea obţinerii de probe).
Acest standard de loialitate în obţinerea probelor nu există în dreptul american astfel cum am arătat. nu cer să nu fiu judecat în România, nu cer impunitate, ci ceea ce cer este egalitate în drepturi și respectarea drepturilor fundamentale, care acum îmi sunt încalcate de dragul americanilor. CONTEAZĂ MAI MULT UN CETĂTEAN ROMÂN SAU PARTENERII STRATEGICI AI ROMÂNIEI, CU RISCUL ASUMAT AL ÎNCĂLCĂRII DREPTURILOR OMULUI ?”
Hells Angels Motorcycle Club a fost fondat în Statele Unite ale Americii, în Fontana, California, în 1948. Era la câțiva ani după cel de-al doilea război mondial iar veteranii întorși de pe front au constituit această asociație de motocicliști, uniții de același hobby – motociclismul.
(Sursa foto – Facebook)
