Preotul “eretic” Buga a fost îndepărtat pentru că a dezvăluit corupția din Biserică
Preotul Ion Buga a studiat Teologia la Atena și București, a slujit ani buni la Biserica Sfântul Gheorghe-Vechi din capitală (zona Piața Unirii), a predat în cadrul facultăților de teologie de la Constanța și București (unde nu se ferea să vorbească deschis despre „bolile” Bisericii), a scris și tradus numeroase cărți de teologie și eseistică, a fondat și condus o revistă de cultură ortodoxă. S-a evidențiat prin organizarea unor conferințe unde punea în discuție subiecte considerate tabu de către conducerea Bisericii.
Pe la sfârșitul anilor 90 a intrat în conflict deschis cu liderii BOR, pe care i-a acuzat de mai multe păcate ce intră în contradicție cu principiile și morala pe care le propovăduiesc (corupție, homosexualitate, implicare în politică, viaţă în huzur).
Reacția nu s-a lăsat așteptată și, în anul 2002, o Comisie de anchetă a Arhiepiscopiei Bucureștilor a început o cercetarea ce s-a finalizat cu mai multe capete de acuzare împotriva preotului incomod, care a fost declarat schismatic, eretic și „hoț” și a fost exclus din rândul clerului.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Preotul Buga acuză: corupție și colaborare cu Securitatea
Prezentăm mai jos câteva dintre acuzațiile „procurorilor” Bisericii, așa cum reies ele din Raportul Comisiei de anchetă, împreună cu anumite comentarii și lămuriri pe care le considerăm necesare.
Calomniere şi acuzare neîntemeiată de fapte necinstite faţă de orice cleric, faţă de căpeteniile şi superiorii Bisericii „Manifestare potrivnică şi agresivă faţă de reprezentanţii Arhiepiscopiei Bucureştilor. În opinia scrisă şi vorbită a preotului Buga Ion, Centrul Eparhial este un <cuib de năpârci atât de versat în afaceri scatovene>, iar reprezentanţii administraţiei Arhiepiscopiei Bucureştilor <informatori de primă mărime din partea statului ceauşist>”.
Nesupunerea faţă de autorităţi, exprimată prin „neexecutarea ordinelor transmise de Centrul Eparhial şi ulterior prin acuzaţii scrise la adresa Arhiepiscopiei Bucureştilor. Nu numai că nu a înţeles să facă ascultare şi să îndeplinească cele ordonate, dar prin memoriile ulterioare a dovedit o vădită sfidare şi reticenţă faţă de autoritatea bisericească”.
Scrisoarea către Patriarh -”homosexualitate, simonie și intrigă”
„Într-o scrisoare-probă clară a raportului său cu organele superioare bisericeşti şi a activităţii sale schismatice-pe care ar fi dorit-o „confidenţială”, pe un ton incalificabil pentru un cleric, se adresează Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist şi Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, pomenind Arhiepiscopia Bucureştilor ca <Dealul ceţurilor noastre veşnice>, <rău nărăvitul Deal> cu <grele păcate: simonie (vânzarea harului pe bani-n.red.), sodomie, intrigă, corupţie, arivism, făţărnicie, viclenie etc.>, toate <sub oblăduirea şi binecuvântarea> Prea Fericitului Părinte Patriarh”.
Una dintre țintele preferate ale atacurilor lui Buga este ÎPS Teodosie. Iată ce scriu anchetatorii: „Acţiunea de ponegrire şi calomniere se probează în exprimarea învinuitului când face referire la înaltul ierarh prin cuvinte ca ”urâciunea pustiirii în locul măririi”, ”Teodosie Şpagoveanul”,”demoniacul episcop”, ”venalul episcopaş”, ”perversul personaj”.
„Autorul cleric, acuză pe preoţii trimişi de Biserica noastră la românii din Diasporă de colaboraţionism cu organele Securităţii, atât în societate, cît şi în închisorile comuniste, numindu-i în general pe preoţi unelte ale comunismului şi informatori.
Compromite clerul Bisericii Ortodoxe Române acuzându-l de holocaustul roşu în România, consideră compromişi pe toţi ierarhii Bisericii noastre şi culminează cu calomnierea şi insulta gravă la adresa multor personalităţi, ierarhi şi preoţi ai Bisericii.
Batjocoreşte episcopatul şi întregul cler, acuzând toate structurile harice ale Bisericii că au rupt relaţia cu masa credincioşilor
Denigrează întreaga Biserică Ortodoxă Română arătându-o în solda liderilor de partid, cu iererhi vicleni şi interesaţi.
În opinia învinuitului canonizarea de sfinţi din ultimile decenii făcute de Biserica noastră reprezintă <praf aruncat în ochii societăţii actuale> . Consideră că numirea unor preoţi în Capitală se face prin coruperea autorităţilor bisericeşti”.
Buga acuzat că NU a luat bani de la săraci
Proastă administrare şi gestionare a averii imobile şi financiare bisericeşti de la Parohia Sfântul Gheorghe Vechi (veniturile parohiei au fost diminuate prin modul deficitar de administrare a patrimoniului imobiliar parohial).
„Refuzul de reînnoire a contractelor de închiriere pentru spaţiile locative din patrimoniul parohial. Acest refuz este probat prin confirmarea preotului învinuit Buga Ion. El motivează că nu a reînnoit contractele locatarilor deoarece în imobilele parohiei locuiesc 7-8 familii de preoţi care, oricum, nu au plătit niciodată chirie, iar celorlalţi nu le va prelungi contractele întrucât unii sunt prea săraci pentru a suporta chiria pentru spaţiul deţinut”.
Cu alte cuvinte, vina „inculpatului” este că a scutit de la plata chiriei câţiva preoţi şi mai multe familii sărace ce locuiesc în imobilele deţinute de Biserică în zonă! Se pare că pentru conducerea BOR important este doar să îşi exploateze angajaţii şi enoriaşii!
Transfer ilegal de bani către Fundaţia Sfântul Gheorghe Vechi, în valoare totală de 21.250.000 lei , adică 11.250.000 lei pentru lucrări la Mânăstirea Mocearu – Buzău
Se cunoaștea faptul că preotul Buga ajuta la construirea unui schit în Munții Buzăului, zona lui natală. Aici acuzația este că a sponsorizat aceste lucrări!
Deconturi pentru lucrări neaprobate la casa parohială din Calea Moşilor nr.36 în valoare totală de 530.862.234 lei;
Deconturi pentru lucrări neaprobate la biserica parohială în valoare totală de 307.948.365 lei, „adică instalaţii termice reparaţii acoperiş, achiziţie cazan instalaţie termică, foiţă pictură, reparaţii canalizare, reparaţii faţadă, aparat sudură, telefoane mobile, reportofon, reparaţii, achiziţie calculator portabil, amenajare alee”.
Anchetatorii nu spun că aceste lucrări nu s-au executat sau că sunt supraevaluate, ci doar că înaltele fețe bisericești de la Arhiepiscopia Bucureștilor nu și-au dat acordul.
Certurile şi neînţelegerile cu chiriaşii parohiei
„Relaţiile dintre parohia-proprietar şi Asociaţia de locatari-chiriaş nu a cunoscut niciodată o stare de tensiune ca aceasta, situaţie considerată <un conflict social>”.
Neglijarea ritualului prescris la săvârşirea lucrărilor sfinte,
„Preotul învinuit se declara, în anul 1996, împotriva acatistelor, considerând citirea pomelnicelor cu rugăciunea credincioşilor un act de <magie> care <îi amăgeşte pe oameni cu o mântuire ieftină>.
A difuzat ştirea că deţine o rugăciune misterioasă care poate omorî omul.
Foloseşte limba greacă în ritualul liturgic.
Slujeşte Sfânta Liturghe de Crăciun la miezul nopţii.
Erezia, o acuzație demnă de Evul Mediu
Cea mai gravă acuzație ce i se putea aduce preotului Buga era aceea de erezie. Pentru acestă vină Biserica a ars pe rug de-a lungul secolelor nenumărați nevinovați care și-au permis luxul de gândi liber. Profesorul de teologie Dumitru Radu a fost trimis la vânătoare prin cărțile lui Ion Buga, de unde s-a întors cu o pradă însemnată: 24 de „erezii”. Redăm mai jos câteva dintre ele:
Afirmaţii eretice în scrierile şi exprimările teologice ale preotului Buga Ion
„Biserica a fost într-o continuă greşeală şi păcat când a condamnat pe eretici.
Îl aprobă pe schismaticul şi ereticul Marian Zidaru de la Pucioasa şi îl defineşte ca pe un <harismatic incontestabil şi autoritate indeclinabilă>.
Consideră că <Norocul Bisericii e în eretici, singurii care-şi mai dau interesul să răscolească frunzişul putred şi romantic al zăpezilor teologice>.
Omul este plasat între bine (Dumnezeu) şi rău (diavol), deci după ereticul Buga omul este Dumnezeu şi diavol (sic!).
Susţinând că femeia a fost adusă la existenţă de bărbat, nu de Dumnezeu, că numai Dumnezeu şi femeia nu sunt niciodată singuri, preotul Buga Ion trădează concepţia unei teologii autonome, fără bază revelaţională, rod al propriei gândiri, dincolo de Dumnezeu şi de Cuvântul Revelaţiei dumnezeieşti supranaturale.
Demonul este un dumnezeu singur, expunere care trădează o minte bolnavă”.
Anchetatorii au concluzionat că preotul Buga Ion „se face vinovat de abateri şi delicte de o deosebit de mare gravitate îndreptate împotriva autorităţii Sfântului Sinod, a Chiriarhului (Episcopului-n.red.) său, a rânduielii liturgice şi învăţăturii dogmatice şi morale ortodoxe şi a rânduielii administrative patrimoniale”.
După mazilire, preotul Ion Buga a continuat să scrie cărți și chiar să slujească, spun unele voci, nu sub jurisdicția BOR, ci în Cipru. Iată cu cât umor și bună dispoziție reușește să vorbească despre execuția sa, în lucrarea „Rugați-vă pentru fratele Teoctist”:
„Au zămislit acuzația mileniului-Ereziada Buga-adică descoperirea în scrierile mele a nu mai puțin de 24 de erezii. Astfel s-au răsucit în mormintele lor antice adevărații ereziarhi originari. Prin cele 24 de erezii, deveneam eretic superstar, încât antihristul îndelung așteptat, își pierde tot farmecul și interesul.
Dincolo de megaerezia mea, ce-ar mai putea el adăuga? Nothing. Dacă până acum eram în conflict cu Ortodoxia, prin Mitică Teologul (probabil aluzie la Dumitru Radu, profesorul care a fost pus să caute „ereziile” prin cărțile lui Buga) m-am pus rău și cu <partea diavolului>. Am rămas, nici măcar pe drumuri ci, pur și simplu, între drumuri.
Au alcătuit un amplu studiu critic asupra textelor mele, făcându-mi un imens serviciu și bucurie, afirmând doar că există anumite pasaje pasibile de controversă; ceea ce nu mă deranjează; înseamnă că nu au murit înainte de a se naște.
Fiindcă, nu-i așa, numai <despre morți nu se spune nimic, decât de bine>.
Și pentru că despre mine s-au spus și, probabil, se vor mai spune multe rele, înseamnă că sunt deranjant de viu”.
