Comisia Europeană

Cui aparţine hotelul de la mănăstirea de suflet a lui Teodosie?

Deşi pe site-ul Arhiepiscopiei Mănăstirea Dorna Arini figurează ca metoc al Tomisului, aşezământul a trecut la Arhiepiscopia Sucevei

Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului, construită de ÎPS Teodosie în satul natal Dorna Arini, a strârnit controverse încă înainte de terminarea construcţiilor. Mulţi s-au întrebat de ce investeşte Arhiepiscopia Tomisului bani într-o mănăstire situată pe teritoriul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Neclarităţile legate de proprietarul terenului, acuzaţiile unor preoţi care s-au plâns că au fost obligaţi să sponsorizeze construcţia şi prezenţa în incintă a unui hotel de trei stele au sporit controversele.
După terminarea construcţiilor şi sfinţirea aşezământului, o chestiune rămâne neelucidată pe deplin: cine este stăpânul acestei mănăstiri şi al hotelului? Arhiepiscopia Tomisului, care le-a construit sau Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, pe teritoriul căreia se află?

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU

Marmură, lemn scump şi clopote conectate la computer

Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului se află în satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, judeţul Suceava, la poalele dealului Bărnărel, pe malul râului Bistriţa şi este unul dintre cele mai impunătoare aşezăminte construite în ultimii ani. Din hrisovul mănăstirii aflăm că ÎPS Teodosie (ctitorul) a făcut din sfinţirea ce a avut loc pe 20 octombrie 2004 un eveniment deosebit, la care au participat: “Sanctitatea SA Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Preafericitul Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înalţi iererahi din ţară şi de peste hotare, autorităţi de stat (printre care erau aşteptaţi Adrian Nastase şi Octav Cozmanca, n.red), reprezentanţi ai administraţiei locale, însemnate personalităţi ale vieţii culturale”.
Construcţia impresionează prin măreţie, materialele de cea mai bună calitate şi prin execuţie, încadrându-se perfect în peisaj. Toate aceste elemente, precum şi lipsa unor investiţii majore în turismul din zonă, fac din hotelul mănăstirii o excelentă afacere, mai cu seamă că veniturile obţinute de mănăstiri nu sunt impozitate de Stat.
Aleea de la intrare este pavată cu pietre de râu. Ea duce către o fântână arteziană în spatele căreia sunt situate hotelul cu şase etaje, numit eufemistic arhondaric (casa de oaspeţi), şi o cabană cu cinci etaje în care locuiesc maicile.
Scările şi fundaţia celor trei clădiri sunt pavate cu marmură, iar construcţiile sunt realizate din lemn de esenţă tare, sculptat.
La fel de impresionantă este clopotniţa din lemn, înaltă de 60 de metri, al cărei acoperiş a fost montat cu ajutorul unui elicopter. Construcţia adăposteşte 24 de coplote, dintre care cel mai mare cântăreşte 5 tone.
Fabricate în Austria, ele sunt legate într-un sistem computerizat central, care le face să cânte asemenea unei orchestre armonizate, la ceasurile de rugăciune şi de slujbă, auzindu-se de la câţiva kilometri.

Administratorul nu ştie cine l-a angajat şi nici unde se duc banii

Şi pentru ca toate să fie în spiritul vremurilor, mănăstirea de la Dorna Arini are şi site. La secţiunea “Servicii” am găsit fotografii din camerele hotelului, unde se amestecă canapele de piele, mobilier de lemn, scaune de răchită, televizoare şi vaze cu flori.
Cele 40 de camere au ferestrele cu geam termopan, pereţi falşi, spoturi pentru iluminat, gresie şi faianţă de import în băi, cadă montată pe colţ, pat şi parchet din lemn masiv.
Secţiunea “Contact” este la fel de interesantă, căci acolo am găsit un număr de telefon al… administratorului Gheorghe Iacob, cel care face rezervări pentru cazare şi strânge banii. Am sunat şi am cerut date despre condiţii şi tarife şi am aflat că trebuie să plătim 50 de lei pentru o noapte de cazare, cu mic dejun inclus. Când am vrut să aflăm cine l-a angajat şi unde se duc banii din cazare, Gheorghe Iacob a dat înapoi: “Nu ştiu, nu pot să vă dau niciun fel de informaţii despre mănăstire, vorbiţi cu maica Veniamina”.

Arhiepiscopia Tomisului îşi revendică pe site proprietatea asupra aşezământului

Am încercat să aflăm cui aparţine de drept Mănăstirea Dorna Arini. Am sunat la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, unde am vorbit cu Secretarul eparhial, Preotul George Fediuc. Acesta ne-a spus că mănăstirea aparţine Arhiepiscopiei Sucevei şi Răduţilor, conform articolului 181 din Statutul de funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, care precizează faptul că după sfinţire orice mănăstire intră în administrarea eparhiei pe teritoriul căreia se află. Preotul Fediuc a evitat însă să ne spună unde se duc banii adunaţi din cazarea la hotel şi dacă administratorul Gheorghe Iacob este angajatul Arhiepicopiei Sucevei şi Răduţilor: “Îmi pare rău, la aceste întrebări nu vă pot răspune”.
Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, părintele Alin Boc, pare a fi de aceeaşi părere cu preotul de la Suceava: “Mănăstirea aparţine Arhiepicopiei Sucevei şi Rădăuţilor, iar noi ne-am implicat în construire, pentru că cei de la Suceava nu aveau bani. Mănăstirea de la Dorna nu a fost niciodată metoc (mănăstire mică, subordonată administrativ unei mănăstiri mai mari; proprietate imobiliară a unei mănăstiri; clădire care aparţine unei mănăstiri şi care serveşte ca loc de găzduire, conform DEX) al Arhiepiscopiei Tomisului. De altfel doar Patriarhia poate înfiinţa metocuri”.
Cu toate acestea, Părintele Alin Boc este contrazis chiar de către site-ul oficial al Arhiepiscopiei Tomisului. La secţiunea “Aşezăminte monahale”, mănăstirea Dorna Arini figurează ca “Metoc al Arhiepiscopiei Tomisului”!

Oameni sărmani neplătiţi, militari în termen şi… mineri

Soţia fostului protoereu de Băneasa (judeţul Constanţa), Marius Mustaţă, a dezvăluit presei că Mănăstirea de la Dorna Arini s-a construit prin înşelarea muncitorilor şi a colaboratorilor. Conform acestor declaraţii, părintele Mustaţă a fost pus de ÎPS Teodosie să aducă la Dorna peste 100 de muncitori săraci din satele din jurul Bănesei, pe care apoi “a uitat” să îi plătească. Când şi-au terminat munca şi şi-au cerut banii, au fost chemaţi jandarmii să calmeze spiritele.
“Octav Cozmâncă a trimis motopompe, turnau betoane trimise de la o firmă din Iaşi. Era ca pe vremea lui Ceauşescu. Înainte cu o săptămână de sfinţire au fost mobilizaţi militari în termen, 20 de pădurari care trebuiau să planteze pomi care să înflorească peste noapte. Au fost aduşi până şi mineri. Primeau trei mese pe zi, căram baxuri de mâncare zilnic, toate plătite din banii noştri şi ai protoieriei”, declara Ionela Mustaţă.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top