Prefectul Claudiu-Iorga Palaz are o nouă viziune asupra organizării turismului de pe litoral (II)
Dezvăluiri: Turismul cultural este o soluţie? O aplicaţie pe zona veche a Constanţei, Tomis, în Mangalia şi în restul cetăţilor antice. Cum am putea introduce un turism cultural, care, eventual, să se adreseze şi străinilor?
Claudiu Palaz: Sunt locaţii care pot fi vizitate în judeţul Constanţa, dar nu îi interesează pe cei de la Consiliul Judeţean. Ar trebui să fie primii care să fie implicaţi în acest lucru. Îmi pare rău că preşedintele Consiliului Judeţean nu a înţeles că implicarea în acest turism istoric, cultural, ar aduce o dezvoltare chiar a turismului de pe litoral. Pentru că omul, când vine la mare, nu vine neapărat să facă plajă, ci să mai facă şi altceva. Ori dacă am avea dezvoltat şi foarte bine organizat sistemul de excursii în judeţ, pe obiective foarte clare, sunt convins că ar fi dezvoltat nu numai litoralul românesc, am avea de câştigat prin organizarea acestui transport către aceste obiective, ar fi ajutate şi localităţile, pentru că poţi să faci o oprire pe parcurs, într-un anumit sat, în care să fie o pensiune, să se ia o masă acolo, iar seara să se întoarcă înapoi. Dar probabil, cum cei de la Consiliul Judeţean gândesc foarte pragmatic şi pe bussines, o să ajungem să credem că trebuie să găsească… firma lui “X”, care să preia acest control, şi care trebuie să facă acest transport, trebuie să oprească la pensiunea lui “Y”, că este “prietenul” nostru, şi atunci trebuie să mâncăm acolo, şi atunci ăla, dacă ştie că i se dau aceste lucruri, fără concurenţă, nu are servicii de calitate. Dar vă spun, este o dezvoltare, şi cred în acest turism la distanţă, în judeţ, în inima Dobrogei, care să fie legat cu turismul de pe litoral. Dar ce să facem, Primăria Constanţa, sau presa care este aservită primarului şi preşedintele Consiliului Judeţean, promovează turismul în… Bulgaria, în loc să promoveze turismul în Constanţa.
A consemnat Paul PÂRVU
DZV: Aici este vorba şi de vasele de croazieră care vin în port. În loc să stea o zi, să viziteze numai zona peninsulară… Dar să revenim la zona peninsulară şi Cazino, aţi fost implicat intens…
C.P.: Am fost implicat intens şi sunt implicat intens. Şi v-am spus, pentru acest Cazino voi face absolut orice să rămână în proprietatea constănţenilor. El nu va fi înstrăinat, va rămâne şi vor beneficia de serviciile lui constănţenii. Orice constănţean să poată să vină, să nu îi fie ruşine de oamenii de pază care sunt acolo, că nu are ce să caute în Cazino. Chiar dacă intră şi nu face decât o vizită în această clădire, şi probabil nu va avea posibilitatea să bea o cafea acolo, căci e prea scumpă, cum a zis Mazăre, măcar va avea bani ca să intre, să plătească acea intrare, să viziteze acel Cazino, care este o clădire emblematică pentru municipiul Constanţa şi chiar pentru ţară. Când am fost pe faleză şi am împărţit aceste flyere pentru menţinerea Cazinoului, am găsit pe cineva din Timişoara, care se plimba pe faleză, ştia de campania de menţinere a Cazinoului şi a spus că nu este numai al nostru, al constănţenilor, ci şi al… timişorenilor. M-a mişcat acest lucru. După părerea mea, a fost un lucru extraordinar.
DZV: Întreaga zonă peninsulară, plus întreaga faleză a Cazinoului, trebuie reabilitate.
C.P.: Întreaga faleză, e adevărat! Nu ştiu, totuşi, de ce nu doreşte Primăria Constanţa să intervină şi să investească pe această faleză. Cred eu că ar putea fi diminuate investiţiile din altă parte şi duse către locaţii şi către zone care îţi pot aduce banii înapoi. Investiţiile în alte obiective sunt necesare, dar asta ţine numai de strategia primarului şi a Consiliului Judeţean, care nu neapărat sunt aducătoare de bani, nu mă refer la bani care să se întoarcă neapărat în profit, ci faptul că trebuie să aibe turistul unde să se plimbe. Căci, dacă se duce la Cazino şi ştie că are acolo două-trei prăvălii, unde poate să îşi ia o prăjitură sau un suc, fiţi siguri că se duce.
DZV: Infrastructura, în special cea de transport rutier, feroviar (în sfârşit s-a dat în funcţiune celebra linie ferată) şi aeroportul Kogălniceanu. Ce ne puteţi spune? Am înţeles că va fi, în sfârşit, gata centura Constanţei.
C.P.: Varianta ocolitoare, jumătate din ea, este gata.
DZV: Cum se poate implica Prefectura?
C.P.: Prefectura Constanţa s-a implicat. Știţi foarte bine că a fost prima dată când mi s-au delegat atribuţiuni, nu numai mie, ci tuturor prefecţilor, de către doamna ministru Anca Boagiu. A fost cea care a avut curajul să facă acest lucru şi a avut încredere în prefecţi. S-a dovedit un lucru de bun augur, dar prefectul ştie ce se întâmplă în judeţ şi ştie cum să deblocheze anumite lucruri, e firesc, iar la deblocarea autostrăzii şi finalizarea ei, cred eu, fără falsă modestie, că am pus umărul substanţial, mă refer la partea tehnică, nu vorbesc de construcţie, că nu este problema mea. Mă refer la documentaţiile privind aprobarea Hotărârii de Guvern. Acest lucru o poate confirma oricine, chiar constructorul, prin modul cum au fost ajutaţi şi cum s-a rezolvat problema. Va fi un lucru 
extraordinar şi eu zic că, într-o săptămână-două, vom vedea o golire a municipiului de maşini care vor pleca spre sudul litoralului, şi de camioane, care la ora asta aglomerează traficul şi fac acele cozi infernale către sudul litoralului. Eu am încredere în acest proiect. Se va face numai jumătate din nodul de centură. E un lucru extraordinar că firma care construieşte a avut posibilitatea să se mobilizeze pe sud, chiar dacă partea de nord a inelului a fost lăsată ulterior, dar vedeţi importanţa lucrării şi mobilizarea foarte puternică pe partea de sud, care, legată cu bucata din autostradă, scoate traficul din municipiul Constanţa. Sunt 21 de kilometri care vor fi daţi în funcţiune.
DZV: Aţi enumerat deja felul în care se implică instituţia Prefectului în revigorarea turismului din sud. Mai aveţi şi alte proiecte pentru acest sezon, sau pentru sezonul următor, pentru că veţi fi probabil prefect până în mai, cel puţin, când se va pregăti sezonul estival 2012?
C.P.: Puţin mai devreme am discutat cu un reprezentant de la Ministerul Dezvoltării şi are nişte acţiuni foarte importante de promovare pe litoral, este un “număr verde”, la care se sună pentru reclamaţii, şi ar fi fost foarte bine să fie mediatizat acest lucru, iar pentru la anul, avem în vedere realizarea unei broşuri, chiar şi de cinci pagini numai, în care să fie cuprinse informaţii foarte utile, pentru turistul care vine pe litoral, cu obiectivele care pot fi vizitate, cu traseele ocolitoare, care sunt pitoreşti şi cu rutele ocolitoare, pentru a evita aglomeraţia, precum şi “telverde” pentru OPC, pentru Ministerul Dezvoltării etc, unde pot fi transmise reclamaţiile. Cred că este un lucru important, pe care mi-l doresc să îl realizez, pentru la anul.
DZV: Suport electronic, chiar pe site-ul Prefecturii? Ar putea fi băgat un buton…
C.P.: Este deja pe site-ul Prefecturii, avem informaţie în acest sens, dar nu toţi turiştii accesează instituţia Prefecturii. Această broşură ar putea fi utilă, sau cum spuneţi dumneavoastră: o pagină de internet, dar va trebui tot promovarea instituţiei Prefectului, “la barieră”, pentru a avea şi informaţii de acest gen.
DZV: Care este rolul prefectului în elaborarea masterplanului pentru turism, aflat în lucru la ministerul de resort?
C.P.: Există un al doilea protocol, semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu doamna ministru Udrea, prin care mi se deleagă anumite atribuţiuni, de coordonare şi control pe litoral, a celor care se ocupă de acreditarea agenţilor economici. A propus o colaborare în acest sens. Oricum, faptul că a avut încredere doamna ministru este un lucru extraordinar, şi am propus controale mixte. Una este să ai instituţii ale statului care merg împreună cu cele de la Ministerul Dezvoltării şi să ai doar atribuţiuni de control, dar nu poţi aplica sancţiuni pe loc, ci aplici sancţiuni doar după ce te cheamă la el, la organul de control, pentru că sunt astfel de instituţii, şi alta sunt instituţiile de control care verifică starea de lucru pe loc şi aplică sancţiuni atunci. Într-adevăr, cetăţeanul vede clar că, în momentul în care se face un control, se iau şi măsuri.
DZV: Va deveni legiferată această metodă?
C.P.: Vreau să vă spun că la ora asta este pionierat, pe judeţul Constanţa! Dacă se va dovedi că va fi fiabilă, ar putea să facă parte din “masterplan”. Dar asta nu înseamnă că, dacă este propunerea prefectului de Constanţa, va trebui să fie şi valabilă.
DZV: Dar aţi fost solicitat de la minister să veniţi cu propuneri…
C.P.: Am participat la şedinţe la Ministerul Dezvoltării, împeună cu experţi din Franţa, privind modul în care ar trebui să fie dezvoltat litoralul. Dar sunt capitole care sunt sub coordonare directă a Ministerului Dezvoltării şi am doar rol de consultant, şi nu vreau să comentez acest lucru.
DZV: Mergând mai înspre sud, este o colaborare pe care o dezvoltaţi cu Bulgaria, nu neapărat pentru schimbul de turişti, pentru coordonarea activităţilor, măcar pe anumite sectoare de turism?
C.P.: Nu am nimic cu bulgarii şi toată stima pentru felul în care fac turism sau cum ştiu să se descurce, dar cred că totuşi m-aş implica mai mult în dezvoltarea litoralului… românesc şi mai mult aş face reclamă pentru turist să vină în România, decât să îl trimit în Bulgaria, chiar dacă…
DZV: Sejururi mixte…
C.P.: Eu, cel puţin, încă nu cred că aş vrea să fac reclamă la un sejur mixt România-Bulgaria. Probabil, când vom reuşi să ne ţinem turiştii în Constanţa, prin ceea ce ne dezvoltăm noi, forme de colaborare, sau excursii de o zi, cum încearcă unii sau alţii, poate vor fi rentabile. Nu ştiu… Dar, deocamdată, nu mă pronunţ în această situaţie şi nu aş agrea această posibilitate.
DZV: Revenind la plajă. Care este colaborarea cu Apele Române? Ce nu a fost bine, în strategia generală de concesionare a plajelor? Cum vedeţi repararea greşelilor din trecut?
C.P.: Îmi pare rău, că de fiecare dată, ajungem la aceeaşi problemă. Şi anume că am scos târziu la licitaţie. Aici cred că este o problemă. Nu ai cum să spui, în fiecare an, că ne-am mobilizat târziu. Îmi aduce aminte de o expresie, care deja era celebră: ”Ne-a prins iarna pe picior greşit”. Nu mi se pare normal. Comandamentul de litoral şi pregătirea instituţiilor deconcentrate, pentru modul în care vor reacţiona, eu, ca prefect, am început-o cu mult înainte de a veni sezonul estival. De asta, în timpul sezonului, cam ştiu, cel puţin eu, ce avem de făcut şi unde trebuie să trimitem aceste echipe de control. Cred că şi Apele Române ar trebui puţin să pregătească acest lucru din timp, să nu mai stea să aştepte vara, pentru a scoate la licitaţie activităţile specifice, pentru întreţinerea acestora şi pentru concesionarea lor. Rămâne să vedem dacă se vor ţine de promisiune şi ce se va întâmpla. Un lucru bun, ce s-a întâmplat anul ăsta: trimiterea banilor pentru salvamari, direct către primării. Este un lucru extraordinar. Anul trecut, fiind în contul Consiliului Judeţean, a dat posibilitatea celor de acolo să îşi bată joc de salvamarii din judeţul Constanţa. Anul acesta, vreau să vă spun că toţi primarii, de la nord la sud, care au plajă în administrare şi care au salvamari pe plajă, mai puţin primarul de care aţi adus aminte, domnul Tusac, au fost de acord să primească aceşti bani direct în buget, ca să poată să achite salvamarul. Ceea ce mi se pare extraordinar. Vrem descentralizare sau nu mai vrem deloc?
DZV: Care este părerea dumneavoastră? Ar trebui să aibă drept de preemţiune, la aceste licitaţii pentru concesionare, deţinătorii de active care au plaja în dreptul hotelului?
C.P.: Dacă s-ar merge pe varianta pe care o spuneţi dumneavoastră, care nu ar fi o variantă rea, cum aţi clasifica dumneavostră? Să aibă drept de preemţiune cel care are unităţi de cazare sau cel care are alimentaţie publică? Dacă există cineva care are unităţi de cazare, iar fix în faţa lui este un tip care are spaţiu de alimentaţie publică? Sunt probleme tehnice, care trebuie bine gândite. Nu este o variantă rea, cum spuneţi dumneavoastră, să îi dai posibilitatea ăluia să îşi administreze cum vrea el bucăţica, numai că este foarte greu de monitorizat, de Apele Române. A fost acum câţiva ani de zile acest sistem, dar era foarte greu de monitorizat. Se rupeau foarte multe contracte mici şi atunci era foarte greu de urmărit. Dar va trebui să se coordoneze foarte bine aceste lucruri, pentru că dacă nu creem tensiuni între cel care are spaţiu de alimentaţie publică şi cel cu unităţi de cazare. Plus că există riscul să rămână spaţii de plajă care nu sunt concesionate, tronsoane unde nu există nimeni. Şi atunci ar trebui să rămână spaţiu pentru tot cetăţeanul care doreşte să facă plajă pe cearşaf şi nu doreşte să plătească o taxă pentru accesul la plajă.
DZV: Veţi mai fi prefect, credeţi, şi după 2012, sau veţi candida pentru altă funcţie? Aici avem două variante, de parlamentar, sau rămâneţi în administraţie, preşedenţia Consiliului Judeţean.
C.P.: Deocamdată, nu mă interesează nici o poziţie politică. Îmi doresc, însă, să fiu model de referinţă, model de comparaţie pentru tot ceea ce va urma după mine.
DZV: În cazul în care veţi candida pentru o funcţie administrativă, ce aţi face în această ipostază, pentru turism în primul rând?
C.P.: Am precizat mai devreme. Am spus că cei din Consiliul Judeţean nu se implică absolut deloc în turism…
DZV: Aţi elabora o strategie complexă?
C.P.: Implicarea Consiliului Judeţean în relaţia cu litoralul este necesară. Dezvoltarea unui turism în judeţ, dar bazat pe ceea ce am spus puţin mai devreme, pe anumite opriri ale turiştilor, să ajut hotelierii, să pot să le ofer ceva. Dacă am fi în stare, mă refer la cel ce are postul de conducere, să trecem peste acest ciubuc, nu trebuie să fie neapărat firma lui X sau lui Y care mănâncă de acolo, cred că judeţul ăsta ar avea de câştigat. Mi-aş dori să fiu în stare să merg să îi bat la poartă în calitate de angajat al Consiliului Judeţean, să spun: sunt de la Direcţia de Turism din cadrul Consiliului Judeţean, putem să cărăm din locul X, Y, Z, oameni în Adamclisi, Păcuiul lui Soare, Dervent, Sfântul Andrei etc şi putem face un tur al Dobrogei în aceste locaţii. Putem să vă ducem în poieniţa de la Murfatlar, la Fântâniţa, şi să vă organizăm acolo o masă câmpenească. Putem să vă ducem la Peştera, la Izvoarele şi să organizăm acolo un spectacol… Deci să ai diversitate în acest sens. Cred că ar ajuta foarte mult turistul. Pentru că sunt mulţi turişti care nu pot spune că îşi pot permite să meargă în cluburi, dar care cred eu că şi-ar permite să plătească o anumită sumă de bani, să facă aceste vizite de care v-am spus mai devreme.
DZV: În sfârşit putem spune că readucem şi turiştii din străinătate. Ăia sunt sătui de plaje...
C.P.: Am ceva în plan. Nu vreau să fac aceste precizări, pentru că sunt în discuţii cu ele. Nu vreau să le dau publicităţii.
