Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) pare a fi un organism creat special pentru a se plati polite politice, sau pentru recompensarea clientilor PSD, care doreau neaparat sa isi aseze oamenii intr-o agentie guvernamentala. Altfel ar fi greu de explicat de unde atata lipsa de profesionalism. De cand a fost inventat, pe vremea “Patriarhului” Adrian Nastase, Consiliul a reusit doar sa se acopere de ridicol. Este deja de notorietate iesirea unui membru al Consiliului care, dupa ce a citit un articol intr-un ziar central, a tras concluzia ca clubul Dinamo trebuie amendat, intrucat cativa suporteri ar fi scandat mesaje rasiste. Reprezentantii lui Dinamo a facut contestatie si Consiliul a revenit asupra deciziei. Ulterior, incercand sa dreaga busuiocul, Consiliul a acordat un premiu echipei Dinamo pentru modul in care jucatorii l-au aparat pe colegul lor, nigerianul Daouda, in fata suporterilor, preintampinand, chipurile, o iesire rasista a suporterilor. In timpul liber, Consiliul hartuieste si jurnalisti. Doi dintre ei sunt redactorului sef si redactorului sef adjunct ai saptamanalului de investigatii DEZVALUIRI.RO.
REDACȚIA
Primul dosar pe numele celor doi a fost deschis, in urma cu un an, dupa o reclamatie depusa la CNCD de mai multi membri MISA. Conform plangerilor acestora, afirmatiile „discriminatoare” au fost formulate in cadrul unei emisiuni despre practicile yoga, difuzata de un post de televiziune, si in articolul intitulat „Ofrande pentru guru”, publicat in editia din 6 aprilie a.c., intr-un cotidian constantean. Era vorba de o ancheta jurnalistica bine documentata, ce reda o succesiune de fapte, argumentate de mai multe surse. Concret, in articol se face referire la o yoghina din Constanta, Diana Crapcenco, acuzata de rude ca ar vrea sa ii doneze lui Bivolaru cateva mii de dolari proveniti din vanzarea unei case. Aceste rude s-au plans ca nu pot sa vanda un imobil, deoarece Diana, unul dintre mostenitori, nu voia sa isi dea semnatura, nefiind sigura ca va primi partea ei de bani. De la unchiul fetei, Petrica Crapcenco, am aflat ca Diana este practicanta de yoga si ca, dupa declansarea scandalului in care a fost implicate MISA, fata a fost imposibil de gasit. Acesta a declarat ca nepoata sa ori sta inchisa in casa, nu primeste pe nimeni si nu raspunde la telefon, ori a plecat in Bucuresti sa isi sustina maestrul. Vecinii Dianei spun acelasi lucru: fata este intr-adevar membra MISA si are un comportament ciudat. Una dintre sursele consultate si citate in articol este administratorul asociatiei de locatari, Ioan Ghebaur. El ne-a spus ca fata a ramas orfana de mica, dupa ce parintii ei au murit intr-un cutremur, iar apoi, lipsita de sprijin, a intrat in MISA, impreuna cu prietenul ei, Cristian Mandru. Ea a abandonat facultatea si s-a dedicat in totalitate activitatilor yoghinilor. Respectand deontologia profesionala, am incercat sa stam de vorba cu Diana Crapcenco. Am telefonat si am vorbit cu prietenul fetei, Cristian Mandru (doar numarul lui il detineam), care a refuzat o confruntare directa in problema apartamentului. Referitor la posibilitatea ca Diana sa ii dea partea ei de bani lui Bivolaru, Mandru a fost transant: „Dar daca ar fi asa, care este problema?” In fapt, in articol, noi nu am facut altceva decat sa relatam tot concursul de imprejurari descris anterior, subiectul MISA constituind, de altfel, un punct de interes in intreaga presa nationala, pe fondul anchetei deschise de Parchetul General in privinta exploatarii sexuale a unor minore de catre guru Bivolaru. Dupa aproape un an, CNCD remite o adresa similara, semnata de acelasi membru al Colegiului Director, Monica Vasile. E vorba de adresa 8978 din 9.12.2005. Este randul rusilor lipoveni sa considere ca un alt articol, cu titlul “Biserica profanata”, le aduce “grave prejudicii imaginii”. In mod similar articolului despre yoghini, a fost vorba de o ancheta jurnalistica. Ca si in primul caz, subiectii (in acest caz preotii respectivei biserici de rit vechi) au refuzat o discutie cu noi.
CNCD solicita un punct de vedere despre…un punct de vedere
In nici una dintre adrese nu se regaseste nici un cuvant despre natura discriminarii la care se face referire in document. Intr-o ambiguitate de-a dreptul social-democrata, angajata guvernului omite sa mentioneze in ce sens a fost discriminata miscarea condusa de inculpatul Gabriel Bivolaru, sau rusii lipoveni, dar mai ales in raport cu cine. Pentru ca discriminarea, potrivit dictionarului limbii romane, este actiunea de separare, de deosebire, de distingere intre doua sau mai multe elemente. Pe de alta parte, este acceptat si sensul de politica prin care un stat sau un grup de cetateni ai unui stat sunt lipsiti de anumite drepturi pe baza unor considerente neintemeiate, potrivit aceluiasi dictionar. Iar daca lucrurile stau asa, functionarii agentiei guvernamentale citate comit o ineptie de zile mari, dand curs memoriului mentionat. Daca ar fi discriminat MISA in sensul primei definitii din DEX, cei doi ziaristi ar fi trebuit sa-si construiasca demersul in sensul dezavantajarii doctrinei si oamenilor din miscarea inculpatului Bivolaru, in raport cu alte miscari similare, ceea ce nu este cazul. Pe de alta parte, nici a doua situatie prevazuta in DEX nu justifica deschiderea unui dosar de discriminare, pentru simplul motiv ca un ziar nu este un organism guvernamental, sau o alta institutie a statului care ar putea sa priveze sub sanctiunea coercitiei un grup de cetateni de drepturile lor. In plus, este de-a dreptul penibil sa ceri un punct de vedere despre … un punct de vedere. Pentru ca un articol reprezinta deja un punct de vedere. In sfarsit, faptul ca Guvernul Nastase a inventat prin hotarari si ordonante o agentie cu functii de anchetare care genereaza pe diverse paliere o situatie similara celei a dublei impuneri reprezinta o incalcare a principiilor Constitutiei. Daca agentia citata ancheteaza „infractiunea” de discriminare, care mai este menirea Parchetului? Avem cumva doua institutii care, pe banii nostri, fac acelasi lucru, doar pentru ca asa au vrut balbaitii lui Nastase.
