Fără categorie

Conform unui sondaj la nivel european, inovarea responsabilă în ştiinţele vieţii şi biotehnologie se bucură de sprijin public

Conform unui nou sondaj Eurobarometru referitor la ştiinţele vieţii şi biotehnologie, europenii sunt optimişti în privinţa celei din urmă. 53% dintre respondenți consideră că biotehnologia va avea un efect pozitiv în viitor şi doar 20% consideră că efectul va fi negativ. Sondajul arată totodată lacune mari la nivelul cunoştințelor, indicând necesitatea unei comunicări mai bune: majoritatea respondenţilor nu au auzit niciodată de unele dintre domeniile acoperite de sondaj, precum nanotehnologia (în speță 55%), băncile biologice (67%) și biologia sintetică (83%), iar, față de anumite domenii precum alimentele modificate genetic, continuă să se înregistreze scepticism și teamă. Eurobarometrul, realizat în februarie 2010, este cel de-al șaptelea organizat din 1991 și se bazează pe eşantioane reprezentative din 32 de ţări europene.

Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, a declarat: „Acest sondaj ne arată trei lucruri. În primul rând că, deși sunt încă pr…

Conform unui nou sondaj Eurobarometru referitor la ştiinţele vieţii şi biotehnologie, europenii sunt optimişti în privinţa celei din urmă. 53% dintre respondenți consideră că biotehnologia va avea un efect pozitiv în viitor şi doar 20% consideră că efectul va fi negativ. Sondajul arată totodată lacune mari la nivelul cunoştințelor, indicând necesitatea unei comunicări mai bune: majoritatea respondenţilor nu au auzit niciodată de unele dintre domeniile acoperite de sondaj, precum nanotehnologia (în speță 55%), băncile biologice (67%) și biologia sintetică (83%), iar, față de anumite domenii precum alimentele modificate genetic, continuă să se înregistreze scepticism și teamă. Eurobarometrul, realizat în februarie 2010, este cel de-al șaptelea organizat din 1991 și se bazează pe eşantioane reprezentative din 32 de ţări europene.

Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, a declarat: „Acest sondaj ne arată trei lucruri. În primul rând că, deși sunt încă preocupați de unele aspecte, europenii au o părere în general pozitivă despre biotehnologie. În al doilea rând că oamenii simt că le lipsesc informații elementare referitoare la aspecte importante ale biotehnologiei, ceea ce reprezintă o mare provocare în materie de comunicare. Intenționez să mă ocup de acest lucru și invit toate părțile interesate să procedeze la fel. În al treilea rând că toate deciziile cu privire la biotehnologie ar trebui să aibă un solid fundament științific și să țină seama de factori etici, de sănătate și de mediu: nu putem să ne lăsăm ghidați de reacții emoționale sau de considerente comerciale pe termen scurt.

Biotehnologia ar putea avea o contribuție enormă la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 de creștere sustenabilă și de îmbunătățire a sănătății și a calității vieții, deci va continua să fie un domeniu-cheie de cercetare în programele-cadru ale UE.”

Ca și în cazul sondajelor Eurobarometru precedente, chestionarul sondajului a fost pregătit de o echipă independentă de experți în științele sociale, coordonați cu această ocazie de London School of Economics, care s-au ocupat și de analiza rezultatelor. Ei au concluzionat că avântul în direcția inovării nu este respins. În general, europenii sunt în favoarea inovării responsabile, susținute de o reglementare adecvată pentru a menține echilibrul pieței, aceștia dorind să fie implicați mai mult în luarea deciziilor cu privire la noile tehnologii atunci când sunt în joc valori sociale. În același timp, începând din 2005, s-a înregistrat o creștere a încrederii în majoritatea actorilor cheie – precum doctori, oameni de știință, UE, guverne naționale și industrie -, despre care se consideră că iau decizii bune în privința aspectelor care țin de biotehnologie (a se vedea tabelul 9 din raport). Preocupările legate de sustenabilitate au crescut în timp.

Dintre cei 53% de rezidenți UE optimiști în privința biotehnologiei (figura 2 din raport), cel mai favorabil pronunțându-se cetățenii din Estonia (77%), Suedia (72%) și Finlanda (69%). Austria a fost singurul stat membru în care numărul celor care se tem că biotehnologia va avea efecte negative l-a depășit pe cei al optimiștilor – 41%, respectiv, 35%.

S-a înregistrat un puternic sprijin la nivelul UE pentru biocombustibili. 72% din respondenți sprijină biocombustibilii din plante, iar 83% s-au exprimat în favoarea biocombustibililor obținuți din substanțe necomestibile (figura 7 din raport)

Există un sprijin covârșitor în favoarea aplicațiilor medicale ale biotehnologiei, supuse unor legi stricte (figura 21). 63% din respondenți aprobă cercetarea în domeniul celulelor sușă embrionare, în creștere de la 59% în 2005. 69% sprijină alte cercetări în domeniul celulelor sușă în anumite condiţii, în creștere de la 65%, iar 63% sprijină terapia genică, față de 54% cu cinci ani în urmă. 15-18% sunt pregătiți să accepte aplicațiile susmenționate în anumite circumstanţe. Țările în care majoritatea respondenților susțin aceste aplicații în general sunt Marea Britanie, Spania și Danemarca.

O majoritate clară a europenilor (61%, de la 57% în 2005) continuă să se opună alimentelor modificate genetic (figura 13). Respondenţii invocă preocupări legate de siguranță, impresia că nu există beneficii și o stare generală de neliniște. Există însă un sprijin timid în favoarea noilor generații „technolite” de aplicaţii ale alimentelor modificate genetic – de exemplu introducerea de gene de la merele pădureţe la merele comestibile, care se bucură de sprijinul a 46% din respondenţi, în timp ce 38% se opun (figura 18).

S-a constatat de asemenea o puternică opoziție față de clonarea animalelor pentru producția alimentară, doar 18% pronunţându-se în favoarea acestui lucru.

Analiza acestui Eurobarometru face parte din proiectul de cercetare Sensitive Technologies and European Public Ethics (STEPE), finanțat de programul Știință și Societate din cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică (PC7). Opiniile exprimate în raport sunt opiniile autorilor, experți în științe sociale și nu reflectă neapărat opiniile Comisiei.

Raportul – împreună cu o sinteză -, date și fişe naționale sunt disponibile pe site-ul Eurobarometrului la adresa:

http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb_special_en.htm#341

Sursa:CE

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top