In data de 25 iunie 2009 a avut loc la Bruxelles reuniunea Consiliului Mediu. Principalele puncte dezbatute au fost:
Directiva privind emisiile industriale (IPPC – recast)
Consiliul a obtinut un acord politic in vederea adoptarii ulterioare a unei pozitii comune cu privire la revizuirea Directivei privind prevenirea si controlul integrat ale poluarii
Directiva IPPC urmareste prevenirea si controlul, intr-un mod coordonat, ale poluarii aerului, apelor si solului, rezultate din emisiile industriale. Aceasta reglementeaza emisiile unei game largi de poluanti, inclusiv compusi azotati si sulfurosi, particule de praf, azbest si metale grele. Emisiile de dioxid de carbon nu sunt reglementate de Directiva IPPC.
Principalele teme care au relevat pozitiile divergente ale Statelor Membre au vizat flexibilitatile suplimentare, mai ales in cazul instalatiilor existente :
• data intrarii in vigoare a Directivei si valorile limita de emisie, respectiv 1 ianuarie 2010 data de la care devin obligatorii n…
In data de 25 iunie 2009 a avut loc la Bruxelles reuniunea Consiliului Mediu. Principalele puncte dezbatute au fost:
Directiva privind emisiile industriale (IPPC – recast)
Consiliul a obtinut un acord politic in vederea adoptarii ulterioare a unei pozitii comune cu privire la revizuirea Directivei privind prevenirea si controlul integrat ale poluarii
Directiva IPPC urmareste prevenirea si controlul, intr-un mod coordonat, ale poluarii aerului, apelor si solului, rezultate din emisiile industriale. Aceasta reglementeaza emisiile unei game largi de poluanti, inclusiv compusi azotati si sulfurosi, particule de praf, azbest si metale grele. Emisiile de dioxid de carbon nu sunt reglementate de Directiva IPPC.
Principalele teme care au relevat pozitiile divergente ale Statelor Membre au vizat flexibilitatile suplimentare, mai ales in cazul instalatiilor existente :
• data intrarii in vigoare a Directivei si valorile limita de emisie, respectiv 1 ianuarie 2010 data de la care devin obligatorii noile valorii limita de emisie privind SO2 si NOx, acestea fiind aproape la jumatate fata de valorile din actuala Directiva;
• prevederile privind BAT-urile;
• ratele de desulfurare.
Consiliul a agreat extinderea Planului National de Tranzitie (TNP) pana la 31 decembrie 2020 si extinderea scopului acestuia prin includerea instalatiilor autorizate inainte de 27 noiembrie 2002 , precum si o rata de desulfurare de 96%, cea de 95% fiind acceptata doar in cazul arderii sisturilor bituminoase (oil shale). Una dintre componentele principale ale variantei de compromis se refera la intarirerea rolului si consolidarea aplicarii celor mai bune tehnici disponibile (BAT) .
Protectia solului
Presedintia a informat Consiliul cu privire la stadiul de avansare al lucrarilor cu privire la proiectul de directiva de stabilire a unui cadru pentru protectia solului, pe care l-a prezentat in raportul sau .Desi Parlamentul European si-a dat avizul in prima lectura in noiembrie 2007 Consiliul nu a obEinut inca un acord politic cu privire la acest dosar. Mai multe delegatii au regretat acest fapt, exprimandu-se cu privire la necesitatea unui instrument comunitar, in timp de alte delegatii au reafirmat opozitia lor fata de astfel de masuri comune, precum si preocuparile lor legate de sarcina administrativa si de raportul costuri-eficacitate.
Pana in prezent, protectia solurilor nu a facut obiectul unei politici comune specifice la nivel comunitar. Proiectul de directiva urmareste sa elimine aceasta lacuna, prin definirea unei strategii comune pentru protectia solului, bazata pe urmatoarele principii:
• integrarea preocuparilor legate de sol in celelalte politici si conservarea functiilor solului,
• prevenirea amenintarilor la adresa solului prin identificarea zonelor prioritare si definirea de programe de actiune,
• identificarea si reabilitarea siturilor contaminate.
Schimbarile climatice
Ministrii au avut un schimb de opinii in cadrul caruia si-au subliniat angajamentul permanent fata de obiectivul fundamental de a ajunge la un acord global ambitios si cuprinzator la Copenhaga. Ca o reflectie pe marginea recentei reuniuni a Conventiei-cadru a Organizatiei Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (UNFCCC) de la Bonn (1-12 iunie), s-au constatat unele progrese in cadrul acestor negocieri. In special, procedurile juridice care ar putea duce la un nou protocol in cadrul conventiei si/sau la o revizuire a Protocolului de la Kyoto la Copenhaga . In consecinta, o serie de optiuni raman deschise in ceea ce priveste forma juridica a acordurilor la care urmeaza sa se ajunga la Copenhaga.
In evaluarea procesului de negociere in perspectiva Conferintei de la Copenhaga, s-a subliniat rolul fundamental al fructificarii momentului politic propice pentru a se ajunge la un acord. In urmatoarele luni, trebuie mentinut caracterul stringent pentru ca perspectivele atat la nivel politic, cat si in privinta mediului sunt limitate. Mai trebuie solutionate anumite chestiuni fundamentale atat la nivel intern, cat si la nivel extern si sustinut efortul diplomatic coordonat si consolidat al UE si al statelor membre in raport cu toti partenerii de negociere majori. A fost subliniata importanta pentru toate partile de a continua examinarea aprofundata a optiunilor cuprinse in textul de negociere si in special importanta gasirii unor compromisuri echilibrate care vor reflecta ambitiile Planului de actiune de la Bali.
Marea provocare a viitorului acord o constituie atat semnarea lui, precum si asigurarea faptului ca obiectivele acordului sunt suficient de ambitioase prin asumarea tintelor nationale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre tarile industrializate, inclusiv SUA, dar si o modificare a traiectoriei emisiilor in tarile in curs de dezvoltare
