Iulian Done ocupă islazul comunei Ciobanu şi îi goneşte pe crescătorii de animale
Concesionarul Bălţii Hazarlâc (comuna Ciobanu, judeţul Constanţa) a iscat un adevărat război la nivel local, încercând să pună mâna pe islazul comunal.
Iulian Done, administratorul SC Florom SA a făcut cadastru pe aproape 30 de hectare din islaz, delimitate cu pari de lemn (foto) şi face presiuni asupra crescătorilor de animale din zonă să plece.
“Done a comis o ilegalitate, căci a intrat pe terenul localităţii. În plus îi şicanează pe crescătorii de animale, care au terenuri închiriate de la Primărie. Face presiuni asupra lor, îi ameninţă, ba chiar o dată a tras cu pistolul după ei”, ne-a declarat primarul Ioan Suciu.
Surse din Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) spun că Done refuză să îşi plătească taxa de folosinţă a apei, motiv pentru care instituţia l-a dat în judecată. Se pare că afaceristul are probleme şi cu Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, care vrea să îi anuleze contractul de concesiune pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
A cadastrat islazul comunei
Iulian Done a intrat în război cu administraţia locală în anul 2008, când actualul primar a vrut să intabuleze zona adiacentă lacului. Proiectul viza elaborarea unui plan urbanistic pentru dezvoltarea zonei în scop turistic şi de agrement. Primarul Suciu a avut o mare surpriză când a aflat că islazul fusese deja intabulat de către SC Florom SA, cu ajutorul unei firme din Buzău. “În contractul de închiriere al SC Florom SA se menţioneză clar că e vorba de 254 hectare luciu de apă, zero păşune, zero drumuri de acces, zero islaz. De aceea considerăm că e un abuz ca el să se extindă cu încă 30 de hectare pe islazul comunei”.
Done a mers chiar mai departe şi a acţionat în instanţă Primăria şi pe cei patru crescători de animale de pe maluri pentru “constatarea proprietăţii!”. Gestul lui blochează practic dezvoltarea unei localităţi cu mari probleme economice şi sociale şi încalcă dreptul de folosinţă asupra terenurilor în defavoarea unor întreprinzători care îşi plătesc la zi taxele de închiriere către Primărie.
În tot acest timp, eploatarea piscicolă e lăsată în paragină, şi chiar şi carasul (singura specie care mai rămăsese în baltă) e tot mai puţin. În schimb, oamenii lui Done aplică propriile legi cu cei care îndrăznesc să arunce undiţa în baltă. Este şi cazul unor săteni din Mioriţa care au fost prinşi la pescuit, dezbrăcaţi şi trimişi goi acasă.
La toate acestea se adaugă procesul cu ABADL, instituţie căreia SC Florom nu i-a plătit taxa de apă şi chiar litigiul cu ANPA, care (conform unor surse de la Garda de Mediu Constanţa) intenţioneză să îi anuleze contractul.
Localnicii acuză: Done a distrus nuferii şi a gonit lebedele
În urmă cu câţiva ani, Done a aruncat dintr-un avion ierbicid deasupra bălţii, pentru a distruge stuful ce se întinsese pe luciul de apă. Localnicii spun că acţiunea a avut efecte distrugătoare asupra culturilor şi chiar asupra peştilor, care au căpătat un puternic miros de ierbicid. În plus, din zonă ar fi dispărut colonii întregi de păsări (printre care şi lebede), precum şi numeroşii nuferi de pe suprafaţa bălţii.
Comisarul şef al Gărzii de Mediu Constanţa, Vasile Petro, ne-a declarat că în anul 2009 primarul comunei Ciobanu a depus o sesizare referitoare la efectele acţiunii de ierbicidare. Controlul comisarilor Gărzii de Mediu a scos la iveală faptul că SC Florom avea obligaţia de a ierbicida, conform contractului semnat cu Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol.
Pe de altă parte, reperezentanţii Gărzii de Mediu nu au mai putut evalua eventualul impact negativ asupra mediului. “A trecut prea mult timp pentru ca noi să putem stabili dacă au fost afectate flora sau fauna. În schimb, putem începe o anchetă chiar şi pe baza unor declaraţii ale localnicilor care ar putea să ne spună dacă pe lac erau păsări şi floră protejată”, a adăugat Petro.
Vara nu e apă pentru irigaţii
În urmă cu aproximativ patruzeci de ani, la Balta Hazarlâc s-au executat lucrări hidrotehnice, cu scopul de a contracara efectele inundaţiilor în perioadele de maximă viitură de pe fluviul Dunărea. Conform planurilor, amenajarea hidrotehnică Hazarlâc putea prelua un important surplus din revărsările apelor Dunării, totodată reuşind protejarea unor întinse suprafeţe de culturi agricole (mii de hectare) şi mai multe localităţi rurale din jurul bălţii, printre care şi comuna Ciobanu.
În perioadele de secetă, balta funcţiona şi ca rezervă de apă pentru un bazin de irigaţii al Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF). De aceea, pe unul dintre maluri s-au construit stăvilare pentru reglarea nivelului de apă în bazinul ANIF. Primarul Suciu spune că, vara, Done ţine nivelul ridicat în baltă pentru a-şi proteja peştii (câţi mai sunt!), motiv pentru care bazinul ANIF nu are apă pentru irigaţii.
