Comori antice pentru Adrian Nastase

Bogatia arheologica a Dobrogei, mai ales in ceea ce priveste siturile romane si bizantine, este ca un magnet pentru retelele de traficanti de obiecte. Cazul Stambuliu ilustreaza cel mai bine legaturile inalte pe care le au acesti infractori, precum si modul in care functioneaza retele, de la gasirea obiectelor si pana la introducerea lor pe piata. In vara anului 2001, directorul Muzeului de Istorie din Tulcea, Simion Gavrila, s-a prezentat la Primaria Turcoaia cu cativa indivizi pe care i-a prezentat primarului drept "arheologi de la Bucuresti", care doresc sa reia sapaturile la cetatea Troesmis. Primarul nu a avut nimic impotriva, ba chiar a fost de acord sa le puna la dispozitie “specialistilor” un utilaj de tip  Wola(!) cu care sa scoata pamantul din situl arheologic. Dupa ce au ras o parte din cetate, distrugand straturile arheologice, “istoricii” si-au desavarsit cautarile cu detectoarele de metale. Ei au fost totusi opriti, dupa cateva zile, de catre seful de post din Turcoaia, care a realizat ca “specialistii” lui Garvrila au venit la jaf si nu la studii arheologice.
Infractorii au predat numai cateva monede si cioburi ceramice fara valoare, pretinzand ca e tot ceea ce gasisera in sit. A fost demarata o ancheta, dar toti cei implicati au scapat cu NUP, dupa ce au inceput sa se inroseasca telefoanele la Politia Turcoaia, cu indicatii de foarte de sus. Ulterior s-a aflat ca “arheologii de la Bucuresti” fusesera trimisi de Bogdan Stambuliu. In mod inexplicabil, la Turcoaia nimeni nu isi mai aminteste nimic de acest episod. Primarul, secretarul Primariei si seful de post sunt loviti cu totii de o neverosimila amnezie.

Iulian Ceia, liderul unei grupari de crima organizata, a fost arestat vara trecuta la Deva. Surse judiciare au declarat ca acesta a afirmat in cursul anchetei ca a vandut doua bratari din aur, descoperite in vecinatatea cetatilor dacice, lui Adrian Nastase si lui Ioan Talpes, cu 30.000, respectiv 40.000 de euro. Procurorul general-adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba, Augustin Lazar, cel care coordona ancheta in acest caz, a declarat la acea vreme: „Se presupune ca o parte din bratari au luat calea Bucurestiului, mai precis au fost cumparate de colectionari care stiau sau nu destul de bine ce anume cumparau. Speram insa ca aceia la care se afla acum obiectele sa fie oameni de buna-credinta si sa vina cu ele sa ni le predea. Exista informatii conform carora unele dintre bratari nu au fost scoase inca din tara”. Ei bine acea declaratie avea sa fie si ultima legata de acest aspect deoarece asupra cazului s-a lasat o liniste totala.

Stambuliu este unul dintre cei mai apreciati colectionari din Romania. El detine anticariatul “Galeria numismatica” din Bucuresti,de pe strada Academiei, si o alta galerie in Elvetia, la Lausanne. Despre el se spune ca ar fi in relatii foarte bune cu primul-ministru Adrian Nastase, si el un colectionar de obiecte de valoare, dupa cum se stie. La mai putin de un an dupa scandalul musamalizat de la Troesmis, in Bucuresti au inceput sa circule doua albume de o calitate grafica exceptionala. Erau cataloage pentru o viitoare licitatie, ce urma sa aiba loc la Geneva, intre 22 si 24 noiembrie 2003. Licitatia era organizata tocmai de Bogdan Stambuliu si cuprindea monede, medalii si decoratii descoperite in Romania. Intimidate de amestecul premierului Adrian Nastase in aceasta afacere, autoritatile romane nu au incercat sa afle cum au fost scoase obiectele din tara si cum au ajuns in colectia particulara a lui Stambuliu. Seful PSD a mers si mai departe, protectia lui transformandu-se in implicare directa, pe bani publici. Statul roman si-a aratat, printr-un comunicat de presa, interesul de a participa la licitatie, pentru a cumpara un ducat din perioada domniei lui Basarab al II-lea, la pretul de pornire de 10.000 de franci elvetieni, si sapte bilete de banca din anul 1912, de la 17.000 de franci elvetieni. Specialisti supusi sistemului, in frunte cu ministrul Razvan Theodorescu, au afirmat ca piesele sunt de maxima importanta pentru Romania, facand parte din patrimoniul national. Acesta a fost pretextul pentru alocarea a aproape doua miliarde de lei de la buget, printr-o Hotarare de Guvern, pentru achizitionarea acestor piese.

Un alt “print al monedelor” dobrogene este un anume Bogdan Costin, nascut in Babadag. Cei care il cunosc, povestesc ca lui Costin i s-a deschis apetitul pentru arheologie, dar mai ales pentru obiectele ce pot fi descoperite intr-un sit, in timpul unei campanii de sapaturi, in zona Babadag, prilej cu care a si descoperit un tezaur. Repede aceasta pasiune avea sa se transforme intr-un viciu. Absolvent al Facultatii de Biologie din Bucuresti, Costin a fost autodidact in istorie. El s-a specializat foarte repede in chestiunile care l-au interesat- monede, obiecte de podoaba si alte piese valoroase. Arheologii cu care a intrat in contact spun ca el a vandut de cateva ori piese Muzeului de Istorie din Tulcea. Toate erau curatate ca la carte, caci el cunostea foarte bine tot ce tine de conservarea si pastrarea obiectelor arheologice. In prezent, Bogdan Costin locuieste in Bucuresti si s-a straduit sa isi creeze o oarecare notorietate in cercurile colectionarilor de artefacte si monede antice. El administreaza cateva site-uri de prezentare a colectiilor pe care le detine, oferindu-le cumparatorilor. Sunt pagini cu fotografii si informatii complete despre diverse piese arheologice. Important de retinut este faptul ca Bogdan Costin nu se multumeste doar sa caute clienti, ci mai ales sa cumpere prin intermediul internetului piese de inventar arheologic, pentru a le revinde in Romania sau pentru a le scoate din tara, pe diferite filiere.

Pentru a nu-i scapa nimic, Costin colaboreaza cu oricine e dispus sa ii vanda ieftin monede, podoabe sau orice alte obiecte valoroase. Spre exemplu la Isaccea, localitate din judetul Tulcea situata chiar langa cetatea Noviodunum, nu exista aproape nici un localnic care sa nu aiba acasa macar cateva monede antice. Cu toate acestea, in localitate nimeni nu e dispus sa vorbeasca despre astfel de lucruri. Nici la Politie si nici la Politia de Frontiera. "Noi avem, desigur, cateva persoane banuite, dar daca ati publica numele lor ne-ati da noua peste cap toata munca. Eu stiu ca exista unele probleme dar, pentru a sanctiona pe cineva, trebuie sa il prinzi in flagrant. Noi am prins anul trecut 12 persoane cu detectoare de metale, in siturile arheologice din judetul Tulcea", s-a scuzat in urma cu ceva vreme responsabilul IPJ Tulcea, Catalin Coman. Iar despre Bogdan Costin nu auzise niciodata. Si uite asa treaba merge mai departe si Bogdan Costin viziteaza in continuare siturile arheologice (ultima oara a fost vazut la Isaccea cam prin luna mai a acestui an insotit de cativa “turisti” straini pe care se pregatea sa ii duca apoi la cetatea Enisala), iar arheologii sunt deja obisnuiti sa gaseasca, o data cu venirea verii, cand se intorc la sapaturi, cetatile pline de gropi, urme ale “cartitelor trecutului”.