Comisia propune intensificarea luptei împotriva corupţiei

Patru europeni din cinci văd corupţia ca pe o problemă majoră cu care se confruntă ţara lor şi consideră că este nevoie de măsuri mai ferme de combatere a prejudiciilor pe care aceasta le cauzează pe plan economic, social şi politic.

Mita, comisioanele şi plăţile ilegale efectuate de persoane fizice, întreprinderi şi de membri ai reţelelor de crimă organizată constituie devieri de la procesul democratic, împiedică buna funcţionare a economiei şi îi penalizează pe cei care respectă legea.

Potrivit estimărilor, actele de corupţie se cifrează la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, sumă reprezentând circa 1% din produsul intern brut al UE.

Toate ţările UE dispun de legi împotriva corupţiei, dar acestea nu sunt întotdeauna puse în aplicare în mod coerent. Pentru a contribui la o concentrare a eforturilor, guvernele europene i-au încredinţat Comisiei mandatul politic pentru a pune bazele unei…

Patru europeni din cinci văd corupţia ca pe o problemă majoră cu care se confruntă ţara lor şi consideră că este nevoie de măsuri mai ferme de combatere a prejudiciilor pe care aceasta le cauzează pe plan economic, social şi politic.

Mita, comisioanele şi plăţile ilegale efectuate de persoane fizice, întreprinderi şi de membri ai reţelelor de crimă organizată constituie devieri de la procesul democratic, împiedică buna funcţionare a economiei şi îi penalizează pe cei care respectă legea.

Potrivit estimărilor, actele de corupţie se cifrează la aproximativ 120 de miliarde de euro pe an, sumă reprezentând circa 1% din produsul intern brut al UE.

Toate ţările UE dispun de legi împotriva corupţiei, dar acestea nu sunt întotdeauna puse în aplicare în mod coerent. Pentru a contribui la o concentrare a eforturilor, guvernele europene i-au încredinţat Comisiei mandatul politic pentru a pune bazele unei abordări comune în privinţa luptei împotriva corupţiei.

Este vorba, într-o primă etapă, de evaluări având scopul de a monitoriza eforturile depuse de statele membre în direcţia prevenirii şi limitării corupţiei. Evaluările urmează să fie publicate o dată la doi ani, începând cu 2013 şi vor veni în completarea celor deja publicate de diverse organisme internaţionale.

Printre propuneri se mai numără şi:

• revizuirea normelor UE privind confiscarea activelor provenite din comiterea de infracţiuni şi luarea măsurilor necesare pentru a garanta că instanţele naţionale sunt în măsură să pună în aplicare ordinele de confiscare la nivelul întregii Uniunii
• modificarea normelor în materie de achiziţii publice, a standardelor contabile şi a normelor de audit pentru întreprinderile din UE
• ameliorarea investigaţiilor în domeniul infracţionalităţii financiare şi sprijinirea guvernelor în scopul unei mai bune colectări a datelor statistice din domeniul criminalităţii
• intensificarea acţiunilor de cooperare judiciară şi poliţienească şi de formare a funcţionarilor care răspund de aplicarea legii
• elaborarea unei mai bune strategii de combatere a utilizării improprii a fondurilor UE
• consolidarea cerinţelor în materie de luptă împotriva corupţiei pentru ţările care doresc să adere la UE
• stabilirea mai multor condiţii anticorupţie pentru ajutoarele şi subvenţiile care sunt direcţionate către alte ţări
• intensificarea cooperării cu agenţii UE ca Europol şi Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF).

Potrivit unui nou raport , mai multe ţări membre nu au implementat încă normele europene potrivit cărora darea de mită, activă şi pasivă, de către firme private constituie infracţiune.

Comisia face apel la aceste ţări să treacă la punerea în aplicare a normelor europene în domeniu. De asemenea, le încurajează pe cele care nu au ratificat şi implementat acordurile anticorupţie încheiate de Consiliul Europei, ONU şi Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare, să facă acest lucru.

UE doreşte să participe la GRECO, grupul anticorupţie al Consiliului Europei, din care fac deja parte toate ţările membre.

Mai multe despre lupta împotriva corupţiei