Comisia Europeană a lansat, marţi, 21 decembrie, a doua etapă obligatorie de consultări cu reprezentanţii lucrătorilor şi ai angajatorilor la nivelul UE, în cadrul procesului de revizuire a Directivei 2003/88/CE privind timpul de lucru.
A doua etapă de consultare vizează opiniile partenerilor sociali cu privire la opţiunile de revizuire a normelor Uniunii Europene (UE) privind timpul de lucru. Documentul consultativ prezintă principalele rezultate ale primei etape de consultări a partenerilor sociali, lansată în 24 martie, şi oferă o trecere în revistă a celor mai recente evoluţii cu privire la tendinţele şi modelele de timp de lucru, precum şi impactul social şi economic al legislaţiei actuale din statele membre.
Noua consultare solicită opinia partenerilor sociali asupra a două abordări alternative ale revizuirii, bazate fie pe un domeniu de aplicare mai îngust, fie pe unul mai larg. Consultarea vizează teme esenţiale precum: timpul de gardă, cuantificarea temporală a perio…
Comisia Europeană a lansat, marţi, 21 decembrie, a doua etapă obligatorie de consultări cu reprezentanţii lucrătorilor şi ai angajatorilor la nivelul UE, în cadrul procesului de revizuire a Directivei 2003/88/CE privind timpul de lucru.
A doua etapă de consultare vizează opiniile partenerilor sociali cu privire la opţiunile de revizuire a normelor Uniunii Europene (UE) privind timpul de lucru. Documentul consultativ prezintă principalele rezultate ale primei etape de consultări a partenerilor sociali, lansată în 24 martie, şi oferă o trecere în revistă a celor mai recente evoluţii cu privire la tendinţele şi modelele de timp de lucru, precum şi impactul social şi economic al legislaţiei actuale din statele membre.
Noua consultare solicită opinia partenerilor sociali asupra a două abordări alternative ale revizuirii, bazate fie pe un domeniu de aplicare mai îngust, fie pe unul mai larg. Consultarea vizează teme esenţiale precum: timpul de gardă, cuantificarea temporală a perioadelor minime de odihnă, abordarea numărului excesiv de ore de muncă, o mai bună reconciliere a muncii cu viaţa de familie şi clarificarea domeniilor în care legislaţia pare a fi neclară.
Concluzia primei etape de consultare a fost aceea că sunt necesare modificări cu privire la regulile actuale ale timpului de lucru, opinia majoritară fiind că normele UE privind timpul de lucru ar trebui să permită o mai mare flexibilitate pentru reprezentanţii lucrătorilor şi angajatorilor în negocierea detaliilor privind punerea în aplicare a acestor norme.
Totodată, Comisia a prezentat un raport detaliat privind punerea în aplicare a actualei directive privind timpul de lucru în statele membre. Raportul a analizat în detaliu modul în care sunt aplicate normele europene cu privire la limitele timpului de lucru, timpul de lucru „de gardă”, perioadele de repaus compensatoriu, funcţionarii publici, angajaţii cu contracte multiple, concediul de odihnă anual şi lucrul pe timp de noapte.
Conform raportului, în termeni generali, marea majoritate a salariaţilor din UE lucrează în temeiul unor norme privind timpul de lucru care respectă legislaţia UE, iar în multe cazuri, normele naţionale oferă o protecţie mai mare decât normele prevăzute de directivă.
Analiza Comisiei arată că există în continuare probleme privind implementarea elementelor de bază ale directivei, astfel cum sunt interpretate de către Curtea de Justiţie, printre care: definirea timpului de lucru (inclusiv timpul „de gardă”); normele privind perioadele de repaus compensatoriu (în cazul în care perioadele minime de odihnă sunt amânate), în special în servicii de operare pe o bază de 24 ore/7 zile; situaţia lucrătorilor cu contracte multiple sau situaţia grupurilor specifice de lucrători (în special în domeniul siguranţei publice).
Comisia a prezentat, de asemenea, primele concluzii ale studiilor independente privind impactul economic şi social al normelor privind timpul de lucru şi ale cercetărilor privind schimbările relevante în modelele de lucru. Aceste constatări menţionează aspecte precum efectele nefavorabile pe care le poate avea numărul excesiv de ore de lucru asupra sănătăţii; constrângerile actuale în ceea ce priveşte cheltuielile în statele membre; precum şi aspectul lipsei de competenţe în condiţiile în care angajatorii publici şi privaţi caută modalităţi de reducere a impactului normelor privind timpul de lucru.
Lansarea celui de-al doilea document consultativ reprezintă următorul pas în noul demers de revizuire a legislaţiei UE privind timpul de lucru, anunţat de preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, la sfârşitul anului 2009. Prima iniţiativă de revizuire a Directivei, lansată în 2004, a eşuat în 2009, când instituţiile UE nu au reuşit să ajungă la un consens. Revizuirea actuală se bazează pe un set de obiective politice, mai ales pe adaptarea timpului de lucru la schimbările continue de pe piaţa muncii, în acelaşi timp cu protejarea sănătăţii şi siguranţei lucrătorilor.
Mai multe detalii privind iniţiativa Comisiei referitoare la revizuirea directivei privind timpul de lucru găsiţi aici.
Departamentul pentru Afaceri Europene
