Comisia Europeană a dat publicităţii, joi, 24 februarie, o evaluare a implementării Acordului cadru autonom privind stresul la locul de muncă încheiat în 2004 între partenerii sociali europeni, potrivit căreia punerea în aplicare a acestui acord nu asigură încă un grad minim de protecţie a lucrătorilor împotriva stresului la locul de muncă.
Raportul Comisiei (COM) concluzionează că partenerii sociali ar trebui să ia în calcul noi iniţiative care să asigure atingerea obiectivului stabilit în 2004.
Comisia subliniază că Acordul a avut o serie de efecte pozitive, deşi nu a fost pus în aplicare uniform în toate ţările UE. Astfel, 19 state membre, printre care şi România, au în prezent legislaţie sau acorduri colective cu caracter obligatoriu care transpun un set de principii şi reguli ale acestui Acord, iar în toate statele membre există dialog social cu privire la stres sau alte riscuri psihologice la locul de muncă.
Raportul COM concluzionează că Acordul din 2004 a d…
Comisia Europeană a dat publicităţii, joi, 24 februarie, o evaluare a implementării Acordului cadru autonom privind stresul la locul de muncă încheiat în 2004 între partenerii sociali europeni, potrivit căreia punerea în aplicare a acestui acord nu asigură încă un grad minim de protecţie a lucrătorilor împotriva stresului la locul de muncă.
Raportul Comisiei (COM) concluzionează că partenerii sociali ar trebui să ia în calcul noi iniţiative care să asigure atingerea obiectivului stabilit în 2004.
Comisia subliniază că Acordul a avut o serie de efecte pozitive, deşi nu a fost pus în aplicare uniform în toate ţările UE. Astfel, 19 state membre, printre care şi România, au în prezent legislaţie sau acorduri colective cu caracter obligatoriu care transpun un set de principii şi reguli ale acestui Acord, iar în toate statele membre există dialog social cu privire la stres sau alte riscuri psihologice la locul de muncă.
Raportul COM concluzionează că Acordul din 2004 a declanşat cu succes dialogul social şi a contribuit la dezvoltarea de politici privind reducerea stresului la locul de muncă în majoritatea statelor membre.
Potrivit raportului COM, partenerii sociali din Malta, Cipru, Polonia şi Slovenia nu au transmis date privind îndeplinirea angajamentelor asumate, iar rezultatele obţinute de Bulgaria, Republica Cehă, Germania şi Estonia nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor.
Cei mai importanţi factori de stres la locul de muncă rămân standardele de lucru (work demands), factorii emoţionali, relaţiile sociale, conflictele etice şi nesiguranţa privind menţinerea locului de muncă.
COM evidenţiază că, din 2005, cota de lucrători care reclamă că lucrează cu termene strânse sau cu un ritm intens de lucru cel puţin un sfert din timpul lor este de peste 60%, faţă de 50% cât era în 1991.
În ceea ce priveşte rezultatele înregistrate de România, Raportul evidenţiază că partenerii sociali români au implementat Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pe anii 2007-2010, care introduce standarde de management pentru angajatori, în ceea ce priveşte gestionarea stresului la locul de muncă.
Raportul evidenţiază însă că legislaţia românească nu prevede obligativitatea angajatorilor de a asigura condiţii de sănătate şi protecţie la locul de muncă angajaţilor lor în privinţa riscurilor psihologice şi faptul că standardele de management nu se referă la identificarea problemelor legate de stresul la locul de muncă sau la analiza factorilor de risc.
Cu toate acestea, Contractele colective de muncă la nivel naţional rămân un instrument important de reglementare a pieţei de muncă în România.
Mai multe detalii privind Raportul COM găsiţi aici.
Departamentul pentru Afaceri Europene
