Fără categorie

Comisia Europeană invită 14 state membre ale UE să ia măsuri împotriva criminalităţii transfrontaliere

Luna trecută, autorităţile italiene au confiscat bunuri ale mafiei în valoare de 60 de milioane EUR. În Regatul Unit, au fost confiscate 92,3 milioane GBP de la o reţea infracţională internaţională care avea proprietăţi în Dubai. Confiscările reprezintă doar o mică parte a averilor totale ale infractorilor, care pot fi în ziua de azi transferate cu uşurinţă peste graniţă. Acesta este motivul pentru care normele UE în vigoare din 2006 (Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului) permit statelor membre să obţină confiscarea în străinătate a bunurilor provenind din infracţiuni. Cu toate acestea, un raport publicat astăzi de Comisia Europeană arată că jumătate dintre ţările UE nu au transpus încă aceste norme. Acest lucru înseamnă că patrimoniul – bunuri, bani spălaţi sau maşini furate – unei organizaţii infracţionale urmărite în Franţa este în siguranţă în Slovacia sau Bulgaria, de exemplu. Normele UE permit, în teorie, autorităţilor judiciare să le solicite omoloagelor lor din alte state m…

Luna trecută, autorităţile italiene au confiscat bunuri ale mafiei în valoare de 60 de milioane EUR. În Regatul Unit, au fost confiscate 92,3 milioane GBP de la o reţea infracţională internaţională care avea proprietăţi în Dubai. Confiscările reprezintă doar o mică parte a averilor totale ale infractorilor, care pot fi în ziua de azi transferate cu uşurinţă peste graniţă. Acesta este motivul pentru care normele UE în vigoare din 2006 (Decizia-cadru 2006/783/JAI a Consiliului) permit statelor membre să obţină confiscarea în străinătate a bunurilor provenind din infracţiuni. Cu toate acestea, un raport publicat astăzi de Comisia Europeană arată că jumătate dintre ţările UE nu au transpus încă aceste norme. Acest lucru înseamnă că patrimoniul – bunuri, bani spălaţi sau maşini furate – unei organizaţii infracţionale urmărite în Franţa este în siguranţă în Slovacia sau Bulgaria, de exemplu. Normele UE permit, în teorie, autorităţilor judiciare să le solicite omoloagelor lor din alte state membre să execute ordinele de confiscare, însă raportul de astăzi a subliniat că nivelul slab de punere în aplicare şi birocraţia, care reflectă adesea o lipsă de încredere în sistemele de justiţie ale altor ţări, fac încă dificilă încercarea de deposedare a bunurilor provenind din infracţiuni.

„Într-o perioadă de criză economică, e păcat că statele membre ale UE pierd printre degete bunuri în valoare de miliarde de euro aparţinând unor infractori condamnaţi. Aceasta se întâmplă chiar dacă guvernele au convenit asupra măsurilor de confiscare în urmă cu patru ani”, a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. „Reticenţa multor state membre de a se conforma deciziei-cadru a Consiliului, asupra căreia au convenit toate, dovedeşte, încă o dată, de ce spaţiul de justiţie al UE avea nevoie de Tratatul de la Lisabona. În viitor trebuie să avem norme mai clare, o aplicare şi o executare mai consecvente şi, mai presus de toate, încredere între sistemele de justiţie. Între timp, invit statele membre să transpună normele de combatere a criminalității astfel încât autorităţile judiciare să poată lucra împreună şi să deposedeze în mod eficace infractorii de avantajele obţinute ilegal.”

Infractorii profită de frontierele deschise din UE pentru a deplasa bunuri furate sau mărfuri ilegale peste graniţă. Confiscarea este un instrument valoros pentru a pune capăt acestei practici.

În temeiul normelor UE, o ţară a Uniunii poate trimite un ordin de confiscare altei ţări în care locuieşte, deţine bunuri sau are venituri persoana vizată de ordin. Cealaltă ţară execută direct confiscarea, potrivit propriilor norme interne, fără o altă formalitate.

Cu toate acestea, raportul de astăzi arată că, până în luna februarie 2010, numai 13 din cele 27 de ţări ale UE au transpus aceste norme. Deşi termenul de transpunere a măsurilor era 24 noiembrie 2008, şapte ţări au comunicat Comisiei că procesul legislativ era încă în curs, iar alte şapte nu au transmis nicio informaţie (a se vedea anexa).

Cele 13 state membre care au transpus aceste norme le utilizează deja pentru a combate criminalitatea. De exemplu, din momentul intrării în vigoare a normelor, autorităţile judiciare din Țările de Jos au trimis 121 de ordine de confiscare omoloagelor lor din întreaga UE pentru bunuri în valoare totală de aproape 20 de milioane EUR.

Cooperare judiciară restrânsă în lipsa încrederii în sistemele de justiţie

Normele UE actuale prevăd un număr redus de cazuri în care statele membre pot refuza să execute ordinele de confiscare, cum ar fi încălcarea principiului ne bis in idem (dubla sancţionare pentru aceeaşi infracţiune) sau scurgerea unei perioade prea lungi de timp între comiterea faptelor şi condamnarea definitivă. Cu toate acestea, raportul de astăzi arată că toate ţările, mai puţin trei (Irlanda, Portugalia şi Țările de Jos), au adăugat motive suplimentare pentru refuzul de a executa ordinele de confiscare emise de alte ţări. Aceasta limitează impactul unui instrument menit să le permită autorităţilor să recunoască imediat şi reciproc deciziile altor autorităţi.

De asemenea, raportul de astăzi al Comisiei a atras atenţia asupra faptului că ordinele de confiscare nu sunt încă recunoscute automat, chiar şi în cazurile în care normele au fost transpuse, din cauza formalităţilor legale, cum ar fi şedinţele de judecată publice, care au fost adăugate normelor naţionale de către patru ţări (Republica Cehă, Polonia, România şi Slovenia).

În luna martie, dna Reding, comisarul UE pentru justiţie, a afirmat că încrederea reciprocă este necesară pentru ca autorităţile judiciare să îşi recunoască mutual deciziile (SPEECH/10/89). Prin urmare, Comisia a făcut o prioritate din introducerea unor standarde comune minime – începând cu dreptul persoanelor suspectate de comiterea unor fapte penale la interpretare şi traducere (care intră deja în vigoare în toamna aceasta – IP/10/746) şi o comunicare în scris a drepturilor (propusă la 20 iulie – IP/10/989).

Context

La 6 octombrie 2006, statele membre ale UE au convenit asupra unei decizii-cadru a Consiliului (2006/783/JAI), în vederea recunoaşterii şi executării imediate a ordinelor de confiscare emise de autorităţile competente ale altor state ale UE.

Înainte de Tratatul de la Lisabona, normele UE în materie de justiţie erau adoptate în temeiul aşa-numitului „al treilea pilon” sub formă de „decizii-cadru”, care erau obligatorii pentru statele membre în privința efectelor, dar lăsau la alegerea autorităţilor naţionale forma şi metoda de punere în aplicare. Aceasta putea duce la norme apropiate care în practică puteau varia destul de mult în interiorul UE. Pentru o perioadă de tranziţie care durează până în 2014, Comisia nu poate lua măsurile legale pentru a se asigura că statele membre pun în aplicare aceste norme, așa cum o poate face în alte domenii de politică. Până atunci, Comisia va continua să monitorizeze şi să sprijine activ punerea efectivă în aplicare și respectarea normelor de către statele membre.

Sala de presă Justiţie şi afaceri interne:

http://ec.europa.eu/justice/news/intro/news_intro_en.htm

Pagina principală de internet a doamnei Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie:

http://ec.europa.eu/commission_2010-2014/reding/index_en.htm

 

Sursa:CE

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top