Comisia Europeană a dat publicităţii marţi, 19 aprilie, Raportul anual privind situaţia învăţământului din UE, care reliefează progresele înregistrate de statele membre în anumite domenii educaţionale, dar care evidenţiază nevoia de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor fixate pentru anul 2020 în Cadrul strategic comun pentru cooperarea europeană în educaţie şi formare şi prin Strategia Europa 2020.
Raportul Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor privind educaţia şi formarea 2010-2011(Indicatori şi indici de referinţă), elaborat de Comisia Europeană (COM), analizează evoluţia măsurilor luate de statele membre în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin utilizarea unor indicatori, valori de referinţă şi statistici naţionale.
Potrivit Raportului COM, ţările UE au înregistrat progrese şi şi-au îmbunătăţit sistemele de învăţământ în domenii-cheie, în ultimul deceniu, dar nu au atins decât unul dintre cei cinci indicatori de…
Comisia Europeană a dat publicităţii marţi, 19 aprilie, Raportul anual privind situaţia învăţământului din UE, care reliefează progresele înregistrate de statele membre în anumite domenii educaţionale, dar care evidenţiază nevoia de eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor fixate pentru anul 2020 în Cadrul strategic comun pentru cooperarea europeană în educaţie şi formare şi prin Strategia Europa 2020.
Raportul Progrese înregistrate în atingerea obiectivelor privind educaţia şi formarea 2010-2011(Indicatori şi indici de referinţă), elaborat de Comisia Europeană (COM), analizează evoluţia măsurilor luate de statele membre în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin utilizarea unor indicatori, valori de referinţă şi statistici naţionale.
Potrivit Raportului COM, ţările UE au înregistrat progrese şi şi-au îmbunătăţit sistemele de învăţământ în domenii-cheie, în ultimul deceniu, dar nu au atins decât unul dintre cei cinci indicatori de referinţă stabiliţi pentru 2010. Astfel, statele membre au reuşit să atingă cu uşurinţă doar indicatorul de referinţă legat de creşterea cu 15% a numărului de absolvenţi de discipline matematice, ştiinţifice şi tehnologice, înregistrând o creştere de 37 % încă din anul 2000.
Raportul consemnează faptul că UE a înregistrat progrese semnificative, dar nu şi suficiente, în ceea ce priveşte reducerea părăsirii timpurii a şcolii, creşterea numărului de elevi absolvenţi de învăţământ secundar superior (liceu), îmbunătăţirea competenţelor de citire, precum şi în creşterea ponderii adulţilor care participă la o formă de învăţământ sau formare profesională. Strategia Europa 2020 pentru creştere economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii fixează, pentru educaţie, un obiectiv de reducere a ratei părăsirii timpurii a şcolii la sub 10 %, şi de creştere a procentajului de absolvenţi de învăţământ terţiar (studii superioare) la cel puţin 40 % la nivel european.
În privinţa participării la educaţie şi a succesului şcolar, raportul relevă faptul că, începând cu anul 2000, pe teritoriul UE a crescut participarea globală la învăţământ, nivelul de calificare al adulţilor şi procentajul de copii cuprinşi în învăţământul preşcolar. În privinţa situaţiei pe genuri, raportul arată că diferenţele între fete şi băieţi în ceea ce priveşte rezultatele şcolare rămân semnificative, fetele având rezultate mai bune decât băieţii la citire, de exemplu, iar în rândul băieţilor înregistrându-se rate mai mari de părăsire timpurie a şcolii. Totuşi ponderea absolvenţilor bărbaţi în domeniile ştiinţe, matematică şi tehnologie o depăşeşte pe cea a femeilor.
Referitor la indicatorii de referinţă pentru 2020, raportul menţionează că tendinţele din trecut sugerează că majoritatea indicatorilor de referinţă pentru 2020 ar putea fi atinşi dacă statele membre continuă să le acorde o prioritate ridicată şi să investească eficient în sistemele de educaţie şi formare.
În ceea ce priveşte România, Raportul COM menţionează că ţara noastră stă relativ bine în ceea ce priveşte rata participării la învăţământul preşcolar, înregistrând la nivelul anului 2008 o rată de 82,8%, faţă de obiectivul UE ca cel puţin 95 % dintre minori să participe la învăţământul destinat copiilor de vârstă mică. Raportul menţionează că Franţa este singura ţară membră cu o rată de 100%, aceasta fiind urmată de Belgia şi Olanda (99,5%) şi Italia (98,8%). România este bine cotată şi în privinţa indicatorului de referinţă pentru 2010, potrivit căruia cel puţin 85% din tinerii cu vârsta de 22 de ani să fi încheiat învăţământul secundar superior, ţara noastră înregistrând o rată de 78,3%.
Pe de altă parte, Raportul arată că România a avut în anul 2009 o rată de absolvire a învăţământului terţiar de 16,8%, faţă de media de 32,3% înregistrată în UE şi de obiectivul de 40% stabilit pentru 2020. În privinţa indicatorului legat de scăderea la 17%, până în 2010, şi la 15%, până în 2020, a ponderii persoanelor cu nivel scăzut al competenţelor de citire, România deţine o rată îngrijorătoare de 40,4%, faţă de media europeană de 20% în anul 2009. Raportul mai arată că, în 2009, ţara noastră a înregistrat şi o rată a părăsirii timpurii a şcolii de 16,6%, faţă de media UE de 14,4% şi de obiectivul UE de 10% pentru anul 2020.
Cu privire la indicatorul de referinţă legat de nivelul mediu de participare a populaţiei de vârstă activă la învăţarea pe tot parcursul vieţii, acesta ar trebui să atingă cel puţin 12,5 % în 2010 şi 15 % în 2020. România înregistra, în 2009, o rată de doar 1,5%.
Potrivit Comisiei Europene în săptămânile următoare, statele membre vor prezenta programele lor naţionale de reformă, în care vor stabili obiective naţionale privind părăsirea timpurie a şcolii şi absolvenţii de învăţământ superior, precum şi modul în care doresc să îşi atingă obiectivele
Raportul Comisiei Europene a analizat situaţia învăţământului din toate cele 27 state membre ale UE plus Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Turcia, Norvegia şi Liechtenstein.
Departamentul pentru Afaceri Europene
