Comisia Europeană a dat publicităţii, marţi, 1 februarie, primul tablou de bord (scoreboard) privind performanţa în domeniul inovării pentru 2010, în care se evidenţiază faptul că Uniunea Europeană (UE) nu a reuşit să recupereze decalajul care o separă de Statele Unite şi Japonia, în domeniul inovării şi cercetării.
Scoreboard-ul privind progresele pe 2010 în domeniul inovării reprezintă prima ediţie publicată de Comisie în contextul iniţiativei Uniunea Inovării şi înlocuieşte fostul Scoreboard privind inovarea europeană.
Tabloul de bord prezentat de Comisia Europeană – Performanţele Uniunii Inovării în domeniul cercetării şi inovării a fost comandat de Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene, fiind elaborat de Centrul de cercetare şi formare economică şi socială privind inovarea şi tehnologia de la Maastricht (UNU-MERIT), în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).
Documentul menţionat arată că, în ciuda crizei econ…
Comisia Europeană a dat publicităţii, marţi, 1 februarie, primul tablou de bord (scoreboard) privind performanţa în domeniul inovării pentru 2010, în care se evidenţiază faptul că Uniunea Europeană (UE) nu a reuşit să recupereze decalajul care o separă de Statele Unite şi Japonia, în domeniul inovării şi cercetării.
Scoreboard-ul privind progresele pe 2010 în domeniul inovării reprezintă prima ediţie publicată de Comisie în contextul iniţiativei Uniunea Inovării şi înlocuieşte fostul Scoreboard privind inovarea europeană.
Tabloul de bord prezentat de Comisia Europeană – Performanţele Uniunii Inovării în domeniul cercetării şi inovării a fost comandat de Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene, fiind elaborat de Centrul de cercetare şi formare economică şi socială privind inovarea şi tehnologia de la Maastricht (UNU-MERIT), în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC).
Documentul menţionat arată că, în ciuda crizei economice, tendinţele în majoritatea statelor membre UE sunt promiţătoare, însă progresele nu sunt suficient de rapide. Analizând performanţa în domeniul inovării, studiul relevă faptul că UE îşi menţine avansul faţă de India şi Rusia, Brazilia înregistrează progrese constante, în timp ce China recuperează rapid decalajele.
Potrivit Scoreboard-ului, cel mai mare decalaj pe care îl înregistrează UE faţă de SUA şi Japonia apare la capitolul activităţi ale întreprinderilor, mai ales în sectorul privat. În ultimii cinci ani, cea mai mare creştere a indicatorilor pe inovare în UE 27 a fost înregistrată în cadrul sistemelor de cercetare performante şi atractive şi în domeniul proprietăţii intelectuale.
Studiul clasifică statele membre ale UE în următoarele categorii:
– lideri în domeniul inovării: Suedia, Danemarca, Finlanda şi Germania;
– inovatori majori: Belgia, Austria, Irlanda, Luxemburg, Franţa, Cipru, Marea Britanie, Olanda, Slovenia şi Estonia, care au înregistrat progrese apropiate de media UE; – inovatori moderaţi: Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia şi Spania, care au rezultate sub media UE;
– inovatori modeşti: Letonia, Bulgaria, Lituania şi România.
În ceea ce priveşte România, Scoreboard-ul arată că în 2010, faţă de 2009, ţara noastră a înregistrat progrese în ceea ce priveşte creşterea medie anuală pentru majoritatea indicatorilor, îmbunătăţind rezultatele privind cheltuielile publice în cercetare şi dezvoltare, mărcile comerciale comunitare şi desenele/modelele comunitare.
Deşi a înregistrat creşteri importante pentru majoritatea indicatorilor, România face încă parte din grupul de ţări membre UE considerate „ţări inovatoare modeste”, cu o performanţă sub media UE.
Scoreboard-ul pe 2010 reuneşte 25 de indicatori în domeniul cercetării şi inovării şi analizează realizările statelor membre ale UE, dar şi ale Croaţiei, Serbiei, Turciei, Islandei, Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Norvegiei şi Elveţiei.
Indicatorii sunt clasaţi în trei categorii principale: mijloace (resurse umane, finanţare şi suport, sisteme de cercetare atractive); activităţile întreprinderilor (eforturile depuse de firme pentru a inova: investiţii, antreprenoriat şi colaborare cu sectorul public) şi rezultate (cuprinde numărul de firme care au introdus inovaţii şi efectele economice ale inovării în privinţa scăderii şomajului, exporturilor şi vânzărilor).
Studiul integral prezentat de Comisie poate fi găsit aici
