COMUNICAT PRESĂ
APĂRĂTORI SAU INFRACTORI?
Poate că mulți se întreabă de ce este o așa mare bătaie pe funcția de primar al unei comune cu aproximativ 2.000 de locuitori, dar cu multe sute de hectare de teren arabil în Planul Urbanistic General al Comunei. Ei bine, tocmai aceste terenuri sunt vânate de primari, care, într-un fel sau altul, ajung să le lucreze, oferind adevăraților proprietari firimiturile rămase în urma recoltei. Afacerea devine și mai profitabilă atunci când te nimerești primar într-o comună în care retrocedarea terenurilor se face greoi sau chiar deloc. Colectivizarea comunistă s-a dovedit a fi, după 1989, pâine de mâncat nu numai pentru primari, ci și pentru niște oameni care ar trebui să fie apărătorii legii în această țară. Fie că vorbim despre polițiști, fie că vorbim despre procurori, fie că vorbim despre primari, toți uită că România este condusă după legi în fața milioanelor de lei câștigate în mod ilicit. Probabil că despre problemele oamenilor din Bărăganu și Mereni, mințiți de primari (fostul de la Bărăganu și actualul de la Mereni), nu ar fi aflat nimeni dacă, în 2011, în urma decesului fostului primar din Bărăganu, nu ar fi ajuns primar de Bărăganu Titu Neague, un fermier și fiu al satului. Până să intre în Primăria Bărăganu, Titu Neague nu știa decât din auzite de sutele de hectare dispărute în neant. Funcția de primar i-a oferit posibilitatea să demareze o anchetă, pentru a afla unde a dispărut pământul oamenilor.
PRIMARUL COMUNEI BARAGANU, NEAGUE TITU
ACTELE NU MINT NICIODATĂ!
Pentru a înțelege „magia“ făcută de primarul din Mereni, Chiriac Gheorghe, trebuie să ne întoarcem puțin în timp. În anul 1957, în planul cadastral al G.A.C. Drumul lui Lenin, sat Lanurile, comuna Bărăganu, potrivit reprezentanților O.C.P.I., figurează parcelele A41, în suprafață de 132,39 ha, și A45, în suprafață de 115,50 ha. Același O.C.P.I. ne spune că, în anul 1972, în zona Bărăganu este amenajat sistemul de irigații. În anul 1973, la introducerea cadastrului funciar, la măsurătorile efectuate după realizarea sistemului de irigații, pe teritoriul administrativ al satului Lanurile, comuna Bărăganu, se modifică denumirea topografică a parcelelor, cât și suprafața și configurația acestora. Astfel, parcela A41, de 139,39 ha, devine A130, având suprafața de 79,56 ha. Parcela A45, de 115,50 ha, devine A133, cu suprafața de 112,41 ha. Bineînțeles că suprafețele figurau în continuare în patrimoniul comunei Bărăganu. Între timp, comuna Bărăganu se desființează, saturile Lanurile și Bărăganu fiind acum în jurisdicția comunei Mereni, bineînțeles cu tot cu terenuri. În anul 1986, C.A.P. Mereni cedează, în vederea exploatării, către I.A.S. Topraisar cele două parcele. În anul 1989, în lucrarea de întreținere a cadastrului, parcelele A130 și A133 aparțin I.A.S. Topraisar, ele fiind identificate cu numerele topografice A477, cu suprafața de 105,38 ha, și A478, cu suprafața de 69,27 ha. (ADRESĂ O.C.P.I.), pe un teren care, în 1995, a revenit la comuna Mereni, ce avea în subordine și satele Bărăganu și Lanurile. În anul 1995, mai exact pe 12.01.1995, prefectul de la acea vreme, Anghel Constantinescu, emite ordinul nr.1 privind reconstituirea izlazului comunei Mereni, în care sunt incluse și parcelele de care am făcut vorbire mai sus. Doi ani mai târziu, Primăria Mereni solicită Direcției Generale pentru Agricultură și Alimentație lămuriri despre parcelele A130 și A 133. Mai mult decât atât, prin respectiva adresă, se solicită ca Direcția pentru Agricultură să precizeze faptul că terenul respectiv este izlaz și că fost cedat de C.A.P. Mereni către I.A.S. Topraisar în martie 1996. Iată răspunsul Direcției pentru Agricultură: „[…] Din primele investigații reiese că terenul nu a fost islaz, ci teren arabil și a fost cedat de fostul C.A.P. Mereni cu proces-verbal către S.C. Toplacer Topraisar (fostul I.A.S. Topraisar) la data de 20 martie 1986, și nu la data de 6 martie 1996, așa cum ați solicitat dumneavoastră în adresă” (ADRESĂ D.G.A.A.). De ce este importantă această adresă vom vedea puțin mai târziu. În tot acest timp, locuitorii din Mereni, Bărăganu și Lanurile, care își cereau pământul înapoi în baza Legii 18/1991, erau duși cu vorba, ca mulți alți români creduli că instituțiile statului le vor înapoia ceea ce le-au confiscat comuniștii.
PROCES-VERBAL CU SEMNĂTURĂ FALSĂ
Ajungem în anul 2003, când se reînființează comuna Bărăganu, ce avea în componență satele Lanurile și Bărăganu. Reînființarea comunei s-a făcut în baza Legii 675/2002, delimitarea dintre cele două unități administrativ-teritoriale urmând să fie cea din 1968, conform Legii nr. 2 din același an 1968. Cu alte cuvinte, începând cu anul 2003, partimoniul comunei Bărăganu cuprindea și terenurile menționate mai sus. În tot acest timp, terenurile au fost lucrate de „arendașii” agreați de primarul din Mereni, adevărații proprietari fiind plimbați la instituțiile statului și mințiți că nu există teren disponibil pentru împroprietărire, lucru pe care îl vom dovedi în cele ce urmează. Primăria Bărăganu începe să funcționeze, dar nu pentru oamenii din localitate, ci pentru mafia terenurilor agricole din zona Bărăganu – Topraisar. În anul 2006, fostul primar al comunei Bărăganu plătește 26.000 de lei pentru realizarea Planului Urbanistic General al comunei, adoptat în anul 2007 prin H.C.L. nr. 21. În P.U.G. se regăsesc și cele două parcele revenite la Bărăganu de la I.A.S. Topraisar, A477 și A478. Chiar dacă sunt incluse în P.U.G., comuna Bărăganu nu a putut beneficia de aceste terenuri, care erau deja în stăpânirea primarului din Mereni. Și cum primarii știu să se înțeleagă între ei când vine vorba de bani și de interesul propriu, fostul primar din Bărăganu nu a făcut niciun demers pentru recuperarea terenurilor. În actele primăriei Bărăganu, cele două parcele figurau doar în P.U.G., în timp ce în actele comunei Mereni nu figurau respectivele terenuri. În luna iulie a anului 2010, Primăria Bărăganu trimite Primăriei Mereni o adresă prin care solicită terenul arabil rămas disponibil pentru fi retrocedat foștilor proprietari, mai ales că cele două primării au avut un trecut comun. Primăria comunei Mereni răspunde Primăriei Bărăganu „Nu deținem teren agricol disponibil pentru a fi pus la dispoziția comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului Bărăganu” (RĂSPUNS PRIMĂRIA MERENI). Adresa era folosită pentru a fi arătată celor care veneau să-și ceară pământul înapoi și care erau îndreptați să obțină despăgubiri materiale în baza Legii nr. 247/2005. Un mare fals, dacă ne gândim la cele peste 400 de hectare care nu se regăseau în actele niciuneia dintre cele două primării, dar de care beneficiau „arendașii” cu grade pe umăr. Primarii din Bărăganu și Mereni au decis să ducă „frăția” fraudei până la capăt. În septembrie 2010, se semnează procesul-verbal nr. 5936/10.09.2010, de identificare a hotarului dintre Bărăganu și Mereni. De fapt, prin procesul-verbal, Primăria Bărăganu face cadou 156 de ha de teren arabil comunei Mereni, în loc să retrocedeze terenul proprietarilor. Mai grav este faptul că procesul-verbal conține o semnătură falsă. Este vorba despre Buliga Ortanța, a cărei semnătură apare pe procesul-verbal în dreptul „Delegat urbanism Primăria Bărăganu”. De altfel, Buliga Ortanța a și dat o declarație în fața anchetatorilor referitor la semnătura falsificată ce apare pe respectivul proces-verbal. Un alt amănunt interesant este acela că procesul-verbal de delimitare nu este semnat de prefectul de atunci, Claudiu Palaz (care, de altfel, își punea semnătura pe toate documentele care îi treceau prin mână), singura semnătură din partea Instituției Prefectului fiind a șefului Direcției Juridice din Cadrul Prefecturii Constanța, Aura Bozdoacă, despre care nu se știe dacă a avut mandat pentru a semna respectivul proces-verbal.
INVESTIGATOR PENTRU FRAUDELE ALTORA, DAR NU ȘI ALE LUI
Acesta este rezultatul unei părți a anchetei demarate de actualul primar, Titu Neague. Considerând că este îndreptățit să recupereze pământul locuitorilor din Bărăganu, Titu Neague a încercat în mai multe rânduri să deschidă o cale de comunicare cu Primăria Mereni, însă fără succes. A solicitat chiar numele arendașilor, pentru a-i notifica pentru a veni la negocieri cu Primăria Bărăganu, proprietarul de drept al terenurilor pe care ei lucrau abuziv, dar nu a primit niciun răspuns. În aceste condiții, a luat documentele care atestau dreptul de proprietate asupra terenurilor respective și s-a dus la O.C.P.I. pentru a le intabula. Cum toate actele erau perfect valabile, reprezentanții O.C.P.I. au trecut la intabularea respectivelor terenuri în patrimoniul comunei Bărăganu, lucru pe care Primăria Mereni nu l-a făcut și nici nu îl putea face vreodată, pentru că nu putea dovedi dreptul de proprietate asupra acelor terenuri. Cu intabularea făcută și dreptatea de partea sa, primarul din Bărăganu a decis să preia terenurile ce aparțineau de drept comunie Bărăganu, mai ales că nici Primăria Mereni și nici arendașii nu au dorit să vină la discuții. Numai că, la scurt timp după ce a preluat terenurile, Primăria Mereni și arendașii au reacționat cu o acțiune în instanță. Dar cine sunt acești arendași ținuți la secret? Primul dintre ei este chiar primarul comunei Mereni, Chiriac Gheorghe, care, alături de secretara Iancu Maria, a emis în toți acești ani hotărâri de consiliu prin care să poată fi închiriate acele suprafețe. Ilegalitățile primarului și ale secretarei nu puteau sta atât de bine ascunse dacă nu exista cineva cu grade pe umăr care să păstorească toată această fraudă. Șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor Constanța, Ion Tomescu, împreună cu nepotul său, Nicolae Tomescu, și el mare investigator de fraude, sunt cei care au pus batista pe țambalul sutelor de hectare neînregistrate în evidențele autorităților locale. Pentru a nu se compromite, cei doi investigatori de fraude și-au aruncat la înaintare verii primari, Licsandru Virgil, Radu Ion și Radu Sofia, cei care figurează în actele existente la Primăria Mereni. În timp ce Ion Tomescu investiga așa-zișii corupți din Constanța, avea grijă grijă ca frauda cu terenuri de la Bărăganu să fie ținută departe de ochii lumii. Până la urmă, era destul de simplu, pentru că orice reclamație despre respectivele terenuri ajungea la el și era făcută pierdută. Nimeni nu s-a gândit că va exista cineva care se va opune, până la urmă, acestui sistem corupt, în care primari, polițiști și procurori fac orice pentru a-și crește în mod ilicit veniturile. Dacă, până acum, Tomescu Ion a fost doar omul din umbră, investigatorul de fraude a fost obligat să-și arate mușchii de anchetator. Dar acesta este subiectul unui alt material…
