Un studiu recent realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a scos la iveală un lucru îngrijorător: 41% dintre elevii din România sunt analfabeți funcționali. Nu este de mirare, când doar în ultimii 5 ani România a avut nu mai puțin de 8 miniștri la Educație, unii dintre ei certați cu limba română.
Potrivit edupedu.ro. elevii de 15 ani au susținut, în luna aprilie 2018, un test de două ore ce le-a măsurat competențele de bază. În total, au fost utilizate 30 de broșuri diferite, fiecare cuprinzând o combinație de itemi din două sau trei domenii de testare.
Potrivit raportului OECD, citat de edupedu.ro, România ocupă locul 47 din 79. La citire, România a obținut un scor de 428 de puncte, în scădere cu 6 puncte față de testarea PISA 2015 și cu 10 puncte mai puțin decât în 2012, dar cu 4 puncte peste cel de la PISA 2009. La matematică, însă, se înregistrează cea mai mare scădere, cu 14 puncte mai puțin față de PISA 2015 și 15 puncte față de PISA 2012. La științe s-a înregistrat o scădere de 9 puncte față de 2015 și 12 puncte față de 2009.
Foto: Ministerul Educației
Iată părerea unor lideri de opinie din societatea civilă despre acest subiect:
Ce spune preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preunivesitar
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi pentru Învăţământul Preunivesitar, nu se declară surprins de rezultate și amintește că România a avut în 5 ani 8 miniștri, fapt ce a împiedicat elaborarea unei noi legi și a dus la o lipsă a predictibilității: „Nu știu ce așteptări aveați voi, dar eu nu mă așteptam la revelații. De ce? Clasa politică își bate joc de acest sistem. Fiecare ministru al educației și-ar pune o etichetă… cu propriul nume, pe o nouă lege. S-au schimbat 8 miniștri… în 5 ani. Au fost vreo 4 tentative de elaborare a unei noi legi, dar nici nu se usca cerneala pe nominalizarea ministerului… că venea altul. Lipsa predictibilității, pot spune, și-a pus amprenta asupra unui proces gândit și structurat la nivelul MEC”. În plus, Cristache aduce în discuție lipsa punerii în practică a celor învățate la școală și vorbește despre un sistem în care se învață mecanic, nu organic: „Programa școlară pune mare accent pe competențe de nivel teoretic. La nivel practic, suntem fix unde ne poziționează aceste teste. Profesorii pun mare accent pe o evaluare care are ca bază un învățat de tip mecanic, nu organic. Dincolo de pragul școlii, elevii nu sunt în stare să pună în practică ce au «tocit»”.
Printre altele, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi a vorbit și despre o salarizare corespunzătoare ce ar trebui să țină cont și de calitatea actului educațional, dar și despre industria meditațiilor cu elevii de la clasă și școli care încalcă legislația: „Se pune mare accent, corect zic, pe o salarizare corespunzătoare, astfel încât cei care au vocație si vor să intre în sistem, să o facă și pentru componenta financiară. Numai că… ar trebui să se țină cont și de calitatea actului educațional. Nu se mai poate așa, sub deviza… timpul trece… plata merge. Deși avem diferențe între notele obținute la clasă și cele obținute la EN (și BAC)… ne facem că nu vedem. Industria meditațiilor cu elevii de la clasă… dăunează major. Nu degeaba ne-am luptat, FNAP, să le interzicem. Cine să audă? Cine să pună-n practică? Cine? Câinii latră, ursul merge! Acelasi lucru, sub constrângerea cadrului didactic, se întâmplă și cu after-school. Sunt o mulțime de școli care încalcă legislația, în mod special la București. Inclusiv din Comisia de debirocratizare… sunt cadre care au aceste firme de făcut bani”.
Cristina Tunegaru: Ocupăm posturi, de la ministru până la ultimul metodist, fără să ne însușim o misiune
Cristina Tunegaru, profesoara care a avut curajul să critice sistemul de învățământ de mai multe ori în trecut, a dezbătut și ea într-o postare pe facebook rezultatul PISA:
„De ce obține România cel mai slab rezultat PISA din ultimii 9 ani? Pentru că, de fiecare dată când s-au publicat noi rezultate, am încercat să le minimalizăm importanța și să găsim justificări. Avem felul nostru de a preda, spunea doamna Andronescu. Rezultatele bune ale altora se explică prin conspirații: albanezii plătesc copiii, britanicii aleg doar copiii cu profesori din Singapore. Aberații.
Asta e problema reală a învățământului: negarea, lipsa de asumare. Ocupăm posturi, de la ministru până la ultimul metodist, fără să ne însușim o misiune. Țările care au reacționat energic când s-au privit în oglinda PISA au avut, mai devreme sau mai târziu, rezultate. Există și un nume pentru acest fenomen «PISA shock». La noi nu e niciun șoc, e «PISA fâs». Câteva articole, câteva voci îngrijorate, niște justificări proaspete și gata; în două săptămâni s-a uitat tot și ne întoarcem la predarea subordonatelor unor copii care adesea nu înțeleg ce citesc. Domnul Miclea spune să legăm salariile profesorilor de rezultatele la evaluări. Au încercat alte țări, nu merge. Eu zic să legăm funcțiile inspectorilor de rezultatele unor testări similare, pe județe. Abia atunci vom avea «PISA shock» și vom depăși Ucraina și Belarus în clasamentul PISA: când scaunele a niște mii de oameni depind de performanța la citit și socotit a elevilor din zona lor”.
Dacă sistemul de învățământ este dezastruos, ce putem face noi, părinții
Acum că ne-am lămurit că sistemul actual de învățământ nu funcționează cum trebuie și avem și dovezi, suntem obligați să ne informăm cum putem ajuta noi, părinții, la educația copiilor noștri, dacă nu vrem să avem copii analfabeți funcționali. Găsiți mai jos câteva sfaturi din partea unuia dintre cei mai apreciați experți în parenting din România, Urania Cremene: „Ce poți face tu, acasă:
– citiți împreună în fiecare zi, măcar jumătate de oră
– spune-i ghicitori și învață-l cum să compună o ghicitoare
– implică-l să te ajute la cumpărături, făcând calcule de cum să vă ajungă bugetul stabilit
– lasă-l să gătească împreună cu tine și predă-i cunoștințe în mod distractiv (pune-l să cântărească făina, explica-i diferența intre greutatea lichidelor și cea a solidelor, arată-i cu un termometru cum crește temperatura apei la fierbere)
– atârnă o hartă a lumii lângă masa din bucătărie și purtați discuții când mâncați despre țări, capitale, munți și ape
– ieși în natură cu el și explică-i fizica în practică
Mulți părinți abandonează educația copilului o dată ce acesta intră la școală, însă fără sprijinul de acasă, și mai ales în acest sistem educațional care este evident că nu performează, rata de analfabetism funcțional în România va crește de la an la an. Iar asta ne va afecta pe fiecare dintre noi…”.
Despre PISA
PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor cu vârste între 15 și 16 ani, în domeniile citire/lectură, matematică şi ştiinţe. Intervalul de vârstă 15-16 ani este reprezentativ pentru finalizarea sau apropierea de finalizarea învăţământului obligatoriu.
Evaluarea PISA pune accent pe competențele necesare pentru viaţa personală, socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii – cu alte cuvinte accentul nu cade neapărat pe ceea ce știu elevii, ci pe aplicarea cunoștințelor în situații concrete de viață.
Administrarea evaluării PISA se realizează de către un consorţiu internaţional, la fiecare trei ani. Pregătirea şi adaptarea la nivelul fiecărei ţări participante a instrumentelor de evaluare este realizată de un centru național, desemnat de Ministerul Educației. În România, evaluarea PISA 2018 a fost coordonată de Institutul de Științe ale Educației, ciclurile anterioare fiind coordonate de Centrul Național de Evaluare și Examinare.
Foto deschidere: Lucian Anghel, Gazeta de Sud
