Prezent în emisiunea Radiografia Zilei de la postul de televiziune Litoral TV, primarul comunei Stejaru (județul Tulcea), Enache Dumitru, a vorbit despre câteva dintre problemele administrațiilor publice locale.
Enache Dumitru este la al patrulea mandat de primar și are, de asemenea, o experiență însemnată și în aparatul administrației centrale, precum și în structuri de reprezentare, până la nivelul Uniunii Europene: vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (Ministerulului Mediului, Pădurilor și Apelor), Consilier în cadrul Ministerulului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Membru in Comitetul Regiunilor de la Bruxelles din partea AcoR – delegat de către Guvernul României, Raportor în cadrul Comitetului Regiunilor de la Bruxelles, Președinte la nivel de județ al Asociației Comunelor din România (ACoR).
Primarul comunei Stejaru a vorbit despre dezvoltarea inegală a structurilor administrative din România, unde există insule de dezvoltare, în mijlocul unor zone rămase în urmă. Enache atrage atenția că aceasta este o problemă structurală, pentru că UAT-urile (unitățile administrativ teritoriale) cu bugete mici, care nu își permit să plătească cel puțin Studii de Fezabilitate pentru proiectele de infrastructură, sunt condamnate la subdezvoltare, astfel că fondurile pentru investiții ajută zonele dezvoltate să se dezvolte și mai mult, iar cele sărace rămân în urmă. În plus, spune Enache Dumitru, criteriul „primul venit, primul servit”, folosit în alocarea de fonduri pentru proiecte, a fost „o greșeală majoră”:
Dezvoltarea inegală a comunităților
“La ora actuală, problemele mari ale comunelor din România sunt în principal pe partea de funcționare. Foarte multe comune trăiesc în agonie. Ele nu au bugete de funcționare, acele venituri proprii care să asigure funcționarea comunelor. Iar acele comune care nu pot să își asigure funcționarea, bineînțeles că nu se pot nici dezvolta. Și atunci apar UAT-uri foarte dezvoltate și UAT-uri foarte sărace.
Nu poți să lași o comună să trăiască în agonie, în timp ce altele se dezvoltă și tu, ca Stat, să îi consideri pe unii cetățeni de gradul 1, iar pe alții de grad inferior. Ca și cum nu toți, prin Constituție, avem aceleași drepturi. Nu toți trebuie să beneficiem de apă și canalizare, pentru că nu sunt politici publice care să dezvolte această țară.
Tot ce s-a întâmplat cu toate fondurile europene și naționale, pe criteriul <primul venit, primul servit> a fost o greșeală majoră. Și asta pentru că nu s-au făcut politici publice pentru fiecare sector (alimentare cu apă, canalizare, drumuri etc.).
Spre exemplu s-au dat bani pentru drumuri, iar după cinci ani ne-am trezit că trebuie să intervenim asupra lor pentru a face lucrări de canalizare.
S-au dezvoltat acele comune care au putut să susțină financiar cel puțin plata studiilor de fezabilitate, în timp ce alte UAT-uri, cu bugete foarte mici, cum este și Stejaru, nu au putut să își plătească studii de fezabilitate. Și atunci cum să facem proiecte? Și astfel au apărut în România insule de dezvoltare. România nu a gândit această dezvoltare în sistem inter-comunal inter-județean și inter-regional”.
Descentralizarea este doar pe hârtie
Principiul descentralizării, care ar ajuta la dezvoltarea UAT-urilor, există doar pe hârtie, căci în realitate funcționează reguli fiscale de pe vremea comunismului:
„La ora actuală, există anumite principii doar pe hârtie sau în discursurile unor politiceni: principiul autonomiei locale, principiul descentralizării financiare, decizionale sau patrimoniale. În realitate, aceste lucruri nu se respectă în practică. Muncim pe bugete de trezorerie de pe vremea comunismului. Dacă apare o oportunitate de investiție, trebuie să convoci Consiliul Local, să faci rectificare bugetară, listă de investiții, trebuie să o aprobi la județ… Deci unde este decizia financiară? Unde este decizia comunei, a Consiliului Local? Unde este autonomia locală?”.
Cât de real este mitul numărului mare de angajați din primării?
Primarul comunei Stejaru a demontat și mitul numărului mare de angajați din primării. Enache Dumitru a arătat că primăriile funcționează pe scheme de personal din 2010, mult subdimensionate, în timp ce aparatul administrativ central este supradimensionat:
“Lumea spune că la în sistemul public sunt foarte mulți angajați. Da, sunt foarte mulți bugetari, dar în administrația centrală, unde sunt sute de agenții, zeci de ministere, zeci de secretari de stat, de subsecretari de stat, directori de cabinet, fiecare cu secretari de cabinet, cu șofer al directorului de cabinet. Dar, în administrația locală, noi suntem deficitari în ceea ce privește numărul de angajați. Pentru că funcționăm pe Ordonanța 63 a Guvernului Boc, din 2010. La Primăria Stejaru erau atunci 17 angajați, din care 6 sau 7 erau funcționari publici, secretarul general al comunei, primarul, viceprimarul plus câțiva angajați. Cum să funcționezi tu cu 7 funcționari publici, să te dezvolți și să atragi și fonduri europene? Să spunem că ai nevoie de un arhitect, dar nu îl poți angaja, pentru că nu ai voie să schimbi un post contractual în post de funcționar public. Nu îți dă voie ANFP (Agenția Națională a Funcționarilor Publici-n.red.), un alt sistem centralizat. Cum pot să faci performanță în administrația publică locală cu șapte oameni? Dar comunele din România mai sunt cele din 2010? Păi noi avem în România comune cu infrastructură mai bună decât a orașelor. Cu ce să susții această infrastructură? Fiecare minister are direcții deconcentrate care vin și ne dau nouă, primăriilor, atribuțiuni. Trebuie să avem serviciu local de urgență, serviciu de ecarisaj, serviciu de iluminat public, serviciu apă canal, serviciu de canalizare. Dar cu ce venituri și cu ce oameni?”.
