Ancheta

Câte ”victime Covid” au fost ucise de alte boli, sau de infecțiile nosocomiale?

Zi de zi, suntem bombardați cu cifrele Grupului de Comunicare Strategică, privind cazurile noi, decesele, amenzile etc. De fiecare dată, Grupul are grijă să ne informeze de afecțiunile cronice de care suferea fiecare pacient în parte. Grupul ”uită” însă menționarea unui detaliu – cauza decesului. Automat, cei ce parcurg cifrele presupun că virusul SARS-Cov2 e de vină. În paralel, studii efectuate de specialiști arată că o bună parte din bolnavii de Covid contractează și alte infecții – unele chiar din spitalele în care sunt tratați de Covid. Alți specialiști indică faptul că Italia nu e întâmplător țara cu cea mai mare rată a deceselor, ea fiind în același campioana absolută a infecțiilor nosocomiale la nivelul UE. În România, după scandalul biocidelor de acum 3-4 ani, problema infecțiilor nosocomiale a fost băgată sub preș. Institutul național pentru Sănătate Publică habar n-are cum stăm la acest capitol, cele mai recente date statistice privind infecțiile ucigașe din spitale datează din 2017. În paralel, Ministerul Sănătății a dispus ca bolnavii de Covid decedați să nu fie autopsiați, decât în circumstanțe extreme, uneori imposibil de îndeplinit. Așadar adevărul despre cauza de deces a acestor persoane va rămâne îngropat la doi metri sub pământ.

50% din decedați aveau și alte infecții

Un studiu publicat recent în prestigioasa publicație medicală Journal of of the American Medical Association (JAMA) scoate la iveală faptul că mulți dintre bolnavii de Covid suferă și de alte infecții similare. Articolul, care poate fi consultat dând click AICI, vine pe urma unui studiu efectuat pe un eșantion reprezentativ, în spitale din Statul California. Oamenii de știință au testat subiecții pentru Covid, dar și pentru alte infecții virale sau de alt tip (gripă, rinovirus, alte tipuri de coronavirus, două tipuri de bacterii etc.), care pot genera afecțiuni similare sau identice cu cele provocate de noul coronavirus.
Rezultatul a fost că 21% din cei infectați cu SARS-Cov2 aveau și alt virus sau bacterie. Studiul însă a avut și limitările lui – de exemplu, testele au vizat un număr limitat de virusuri similare SARS-Cov2 și doar două bacterii. Nu s-a testat pentru Haemophilus influenzae (o altă bacterie comună, în afecțiunea de pneumonie), nu s-a testat nici pentru infecții nosocomiale. Dacă toate acestea ar fi fost incluse este de presupus că numărul infecțiilor secundare ar fi fost mai mare decât 21%.
Un alt articol științific care merită citat a fost publicat în The Lancet (jurnal medical prestigios, în care au fot publicate mai multe articole de referință pe tema coronavirusului nou, inclusiv cel privind posibilul Pacient Zero). Articolul, care poate fi accesat AICI, este rezultatul unui studiu pe pacienți suferind de Covid19 în Wuhan, unii vindecați, alții decedați. În grupul studiat, 58% aveau o comorbiditate (afecțiune cronică, factor agravant) – hipertensiune, diabet, boli cardiovasculate etc. Totodată, studiul a arătat că unul din șapte pacienți a dezvoltat o infecție secundară (de obicei cauzată de bacterii). Rata infecțiilor secundare în cazul pacienților decedați este și mai șocantă – 50% din decese au fost cauzate de infecția cu SARS-Cov2, plus o infecție secundară! De asemenea, o treime din pacienții intubați au dezvoltat pneumonie din cauza acestui tratament…

Pentru a proba afirmațiile din articol, am ales aceste două exemple – unul provenind de la specialiști americani, celălalt de la specialiștii chinezi. Practic, cine are timp să caute va găsi zeci de asemenea studii publicate în ultimele două luni, care arată că mulți din pacienții infectați cu SARS-Cov2 au suferit și alte infecții cu bacterii și/sau virusuri, îmbolnăvirea gravă sau decesul fiind de multe ori rezultatul acțiunii acestor factori combinați.

În ceea ce privește România, lucrurile sunt mult mai simple: La noi nu s-a făcut niciun studiu. Una din primele măsuri ale grupului ce manageriază criza Covid a fost interzicerea autopsiilor. Pacienții cu Covid decedați nu sunt autopsiați, decât în cazul unei morți suspecte. Certificatele de deces sunt eliberate de medicii de familie – nespecialiști în boli infecțioase, care de multe ori nu au mai văzut pacienții cărora le eliberează certificatul de luni de zile.

Dar avem infecții secundare și în România!

Un alt articol interesant este publicat de revista VIVA. Acesta prezintă cazul a doi tineri români care s-au infectat cu noul coronavirus cu ocazia unei vacanțe în SUA. După testarea pozitivă, amândoi au fost internați la spitalul Victor Babeș din București. Articolul este interesant, pentru că fata căreia i se ia interviul menționează pe lângă simptome și tratamentele primite. Astfel, ei i s-a administrat un tratament mai ușor, în timp ce prietenul ei a primit și faimoasa clorochină. Și mai interesant este că fata declară că prietenul ei e, oarecum, vindecat: ”Ieri a fost externat după ce i-au ieșit două teste negative. A plecat cu o ușoară forma de pneumonie pentru care va lua antibiotic acasă.
Informația esențială pe care fata ne-o dă, fără să își dea seama, este aceea că prietenul ei a venit la spital cu covid, și a plecat de la spital cu o bacterie. Testele negative și externarea tânărului nu lasă loc de întrebări – acesta a scăpat de virus. Nu a scăpat însă de infecția secundară, care i-a generat exact același tip de afecțiune pe care o provoacă și coronavirusul – pneumonie.

Italia – raiul Coronavirulusui, dar și al infecțiilor spitalicești

Primul mare șoc mondial legat de noul coronavirus a venit din Italia. Aici, numărul infectărilor, dar mai ales cel al deceselor au depășit cu mult previziunile, șocând tot mapamondul. Inițial, analiștii au pus totul pe seama suprasolicitării bruște a sistemului medical și a faptului că Italia are o populație îmbătrânită – deci susceptibilă a dezvolta o morbiditate mai mare decât China, de exemplu. Articole publicate în SUA atrăgeau atenția asupra faptului că dacă în SUA populația peste 65 de ani reprezintă 14% din total, în Italia ea depășește 25%.
Ulterior, analiștii au mai descoperit un motiv la fel de grav pentru mortalitatea ridicată din Italia – numărul considerabil al infecțiilor nosocomiale. Încă dinainte de criză, Italia era în topul infecțiilor nosocomiale raportate la nivel european. Infecțiile nosocomiale ale sistemului respirator erau, alături de cele urinare, în topul infecțiilor intra-spitalicești din Italia. Iar secțiile pe care pacienții italieni aveau cele mai mari șanse să capete o asemenea afecțiune erau exact cele aflate în prima linie a războiului anti-coronavirus: Urgențe și Terapie Intensivă. (vezi foto – infecții nosocomiale, în 2016, Italia, pe secție. Sursa foto – Statista.com). Deficiențele sistemului medical italian au făcut ca însuși coronavirusul să devină o importantă infecție nosocomială – Italia a fost aspru criticată pentru că a încercat inițial să izoleze în spital toți suspecții de coronavirus, fapt ce a dus la răspândirea bolii către pacienții care nu erau infectați deja și către personalul medical – care era insuficient pregătit pentru a nu contracta boala.

În România, suntem campioni la minciună. INSP-ul habar n-are câte infecții spitalicești avem

Problema infecțiilor căpătate în spitalele din România este una ce a revenit constant, în ultimii ani. La Colectiv, mai mult de jumătate din victime nu au fost ucise de incendiu, ci de bacteriile luate în spital. Subiectul a revenit odată cu scandalul biocidelor. Toată lumea – de la directorii de spitale, la toți miniștrii sănătății din ultimii ani, recunoaște că cifrele raportate sunt false și că numărul infecțiilor intra-spitalicești raportate este subevaluat monstruos.
Oficial, România raporta în 2017 de 6 ori mai puține infecții nosocomiale decât Germania, ceea ce, având în vedere decalajele dintre sistemul nostru medical și cel german, e o adevărată bătaie de joc.
”Nivelul raportat al infecțiilor spitalicești din România este de 1,4%, în vreme ce în Germania este de 8%, adică de peste 5 ori mai mare.” declara fostul ministru Sorina Pintea. În același timp, Alexandru Rafila afirma că în România numărul cazurilor raportate e de zece ori mai mic decât media europeană.
Analiștii au identificat principalele două cauze ale acestei raportări mincinoase: 1. Spitalele românești nu au specialiști microbiologi, sau au au angajate pe acest post medici cu alte specializări, respectiv 2) Cultura blamării – raportarea unui număr mare de infecții spitalicești poate fi considerată o deficiență managerială, iar medicii și directorii care raportează numărul real (și mare) de infecții pot fi demiși din acest motiv.


Dimensiunile minciunii reies cel mai bine din ultimul raport al Institutului pentru Sănătate Publică (INSP). În graficul prezentat mai sus – sursa INSP, 2019: Între anii 1997 și 2000, numărul raportărilor a scăzut de 8 ori, de parcă brusc în România s-ar fi construit zeci de spitale noi și curate. După Colectiv, presiunea publică a făcut ca numărul raportărilor să crească, dar el este, în continuare, de 3-4 ori mai mic decât cel din perioada anilor 90…
Deși nu este legată de infecțiile nosocomiale, reproducem aici o altă imagine, care oferă o reprezentare grafică clară a modului în care se face raportarea, în sistemul medical românesc. Ea privește epidemia de gripă din sezonul 2018-2019, fiind extrasă din raportul de anul trecut al INSP privind bolile transmisibile. În această reprezentare grafică se văd diferențe uriașe în privința raportărilor, de la un județ la altul: București, Constanța, Iașiul, Prahova – care au spitale de infecțioase, raportează numere uriașe, cu răspândire uniformă a gripei în toată zona geografică deservită. În imediata vecinătate – în județele Călărași, Ialomița, Tulcea, Vaslui etc. – cazurile de gripă pot fi numărate pe degetele de la o mână, de parcă virusul s-a oprit speriat și a făcut cale întoarsă la granița dintre județe.


Revenind la nosocomiale, am încercat să aflăm cum stăm în prezent la acest capitol. Am accesat site-ul INSP, unde am descoperit exact acel raport din 2017, despre care Sorina Pintea și Alexandru Rafila ne spuneau că e mincinos. Am sunat la telefon, unde un domn sigur pe sine ne-a plimbat în cerc pe site-ul institutului, până la raportul privind nosocomialele, din decembrie 2019 – pe care ni l-a prezentat ca fiind cele mai recente date centralizate în sistem. După accesarea acestuia – Surpriză! – am constatat că el este același raport de care vorbeau Pintea și Rafila. INSP-ului i-a luat doi ani de zile ca să publice raportul pe 2017! Deci, dacă avem noroc și zile, vom afla – probabil prin 2022-2023 – cum am stat la infecțiile ucigașe pe vremea crizei coronavirus din 2020.

Un articol de Răzvan PETRE

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top