Consiliul European

Caras curgea pe Dunăre

România. 2011. Delta Dunării. Ape liniştite, vreme bună. Şi, din o sută în o sută de metri, câte un caras mort şi umflat, ce curgea la vale. Viitura de caraşi a început într-o zi de joi. Fenomenul neobişnuit a luat prin surprindere şi păsările oportuniste, ca pescăruşii, care nu scapă asemenea „ospăţuri promoţionale”. În schimb, a trezit interesul pescarilor, care au stat ca pe ace, până la aflarea sursei viiturii de peşti morţi.
Prima supoziţie a fost legată de braconaj. La pescuitul cu curent electric, sau cu substanţe toxice (cum ar fi gazul de butelie), unii peşti – mai ales cei de talie mai mică – sunt ucişi. Pe lângă electrificarea, sau toxifierea apei, braconierul mai trebuie şi să localizeze peştii ce ies la suprafaţă cu burta în sus. Iar, cum braconierii sunt şi ei oameni, mai au şi ei scăpări, mai ales când infracţiunea lor se petrece noaptea. Ipoteza peştilor braconaţi a picat spre după amiază, când viitura de peşti morţi a continuat. Pescarii au avansat alte teorii – o defecţiune la cherhana, care ar fi dus la stricarea mărfii, o boală, sau o deversare de substanţe poluante. Cel mai interesant era că peştii erau toţi cam de aceleaşi dimensiuni. Toţi caraşi, în limita a 500 de grame – 1 kilogram.

Un editorial de Razvan PETRE

Lăsate la dospit, peste noapte, teoriile au revenit în prim-plan vineri dimineaţă, când s-a constatat că viitura de caraşi nu numai că nu se oprise, dar sporise – peştii curgând acum la intervale mai scurte. Atenţia celor care observau cu interes fenomenul s-a mutat asupra pescăruşilor care dăduseră năvală. Dacă peştii aveau ceva toxic în ei, viitura de caras avea să fie urmată în curând de o viitură de pescăruşi morţi. Având experienţa zilei precedente, păsările se abonaseră la festin. Găseau un caras mort, îşi dădeau drumul la vale cu el, mâncau cât puteau. Apoi făceau popas în apropiere şi reveneau ulterior pe firul apei, în căutarea următoarei mortăciuni.
Spre după-amiază, peştii morţi se împuţinaseră, semn că fusese vorba de peşte aruncat. A doua zi de dimineaţă, se pornise vântul, iar apele erau din nou curate şi liniştite. Teoriile au fost puse la naftalină, iar pescarii s-au întors la gândurile lor cotidiene.
Liniştea nu a durat mult. Pentru că duminică peştii moţi au reapărut. Probabil că vântul împinsese cadavrele sub un mal şi încetinise curgerea lor. În plus, prezenţa caraşilor în derivă era acum semnalizată exclusiv de pescăruşi. Asta pentru că păsările se obişnuiseră şi atacau orice cadavru. Cum prima ţintă era burta caraşilor, gazele erau eliberate, iar peştii pluteau în poziţia lor naturală, nu cu burta, ci cu spatele negricios (şi dificil de observat) spre suprafaţă. Probabil că viitura de caras continuase, dar vântul puternic şi atacul pescăruşilor o mascaseră temporar.
Lumea începuse iarăşi să-şi facă griji. Din fericire, luni dimineaţă, odată cu întoarcerea primilor pescari din sat, a venit şi explicaţia. Se pare că un om prinsese mult caras frumos, câteva sate mai la deal. Din păcate, captura lui nu a fost pe placul samsarilor de peşte, care vor profit maxim. Un transport de caras aduce de două-trei ori mai puţini bani decât unul de somn, crap, şalău, sau ştiucă. După ce a încercat vreo două zile să plaseze captura, omul s-a lăsat păgubaş. S-a dus la biserică şi a dat sfoară în ţară – cine are nevoie, să vină la el să ia caras ieftin. Ulterior, l-a dat şi gratis amărâţilor din sat. Peştele rămas a mers înapoi, la baltă.
Istoria nu este fără precedent. În Deltă, oamenii săraci, câinii, pisicile, chiar şi porcii mănâncă peşte. Este vorba, evident, de peştii indezirabili, de speciile cu valoare economică redusă. Bursa neagră a peştelui impune colectarea speciilor ce aduc mulţi bani şi expedierea lor către pieţele scumpe din Capitală şi alte câteva oraşe mari. Presiunea este mare – somnul şi crapul sunt braconaţi cu curent, ştiuca şi şalăul cu plase. Interesul samsarilor care nu vor decât aceste specii a creat braconieri specializaţi în livrarea de 1, 2, 3, … X saci din specia respectivă. Între timp, pescarii obişnuiţi, care prind doar ce le bagă Dumnezeu în plase, tac, rabdă şi aruncă peştele la baltă. Toţi aşteaptă ca autorităţile să pună ordine în lucruri şi să elibereze piaţa de monopolul intermediarilor. Dar, până să se întâmple asta, va mai curge mult caras pe Dunăre.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top