Efectele dezastruoase ale constructiei mult contestatului Canal Bâstroe se fac simtite nu numai la nivelul impactului ecologic asupra ecosistemului Deltei Dunarii cât si mai ales asupra comunitatilor pescaresti din zona. În cursul saptamânii trecute, la Tulcea, a avut loc o întâlnire între concesionarii luciilor de apa din zonele Parches – Somova si Pardina –Sireasa, precum si reprezentanti ai asociatiilor de pescari ce activeaza în zonele amintite. Subiectul discutiilor a fost legat de efectele secetei excesive si a scaderii ingrijoratoare a debitului apei Dunarii, un mare aport la acest fenomen fiind adus de Canalul Bâstroe. Unul din efectele construirii acestui canal este colmatarea cu aluviuni a zonelor care nu demult constiuiau locuri naturale de depunere a icrelor a zeci de specii de peste, precum si a zonelor de pescuit.
Un articol de STEFAN KOSTOFF
Cu toate ca, de exemplu în zona Parches-Somova, exista conceput un sistem de regularizare a nivelulului apei în bazinele cuprinse între digul dunarean si baltile interioare de exploatate a resurselor piscicole, din cauza debitului sub limita al Dunarii, nu se mai poate mentine nivelul constant al apei din acele balti. Consecinta este scaderea drastica a resurselor picicole, colmatarea baltilor si implicit colapsul economic al comunitatii pescaresti din zona. Exact dupa principiul dominoului, de la Est-la Vest, Delta va fi afectata în totalitate de acest fenomen.
Delta Dunarii se întinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupa 2,5 la suta din suprafata României si este a treia în Europa, ca dimensiune, dupa Volga si Kuban. Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejata de Conventia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO. Aici se afla si cea mai întinsa zona compacta de stufaris de pe planeta – peste 1.500 de Kmp. Ca habitat al pasarilor de apa, în Delta se gasesc 30 de tipuri de ecosisteme si cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
Delta Dunarii se întinde pe aproape 6.000 de kilometri. Ocupa 2,5 la suta din suprafata României si este a treia în Europa, ca dimensiune, dupa Volga si Kuban. Este una din cele mai mari zone umede din lume, protejata de Conventia de la Ramsar privind zonele umede, acestea fiind de asemenea protejate de UNESCO. Aici se afla si cea mai întinsa zona compacta de stufaris de pe planeta – peste 1.500 de Kmp. Ca habitat al pasarilor de apa, în Delta se gasesc 30 de tipuri de ecosisteme si cea mai mare colonie de pelicani din Europa.
Bâstroe-inamicul public nr.1
Etapa secundara a lucrarilor de amenajare a Canalului Bâstroe a început la sfârsitul lunii iunie 2007, pentru ca acesta sa poata fi folosit de nave fluviale si maritime având un pescaj de 7 metri. Pe lânga lucrarile de adâncire si dragare ale „canalului“, firma „Delta-Lotman“ va construi mai multe diguri pentru a preveni colmatarea canalului, urmând a fi folosite nave specializate apartinand marinei militare ucrainiene si a Federatiei Ruse.
Experti straini au estimat ca respectivul canal, mai exact senalul navigabil sapat într-un brat existent al Dunarii, distruge habitatul pestilor si al pasarilor migratoare din aceasta zona protejata si le perturba reproducerea. Aceiasi experti sustin ca dragarea albiei fluviului deja a început sa antreneze constituirea de depozite de sedimente chiar din teritoriul românesc al Dunarii, zonele afectate fiind rezervatiile Somova-Parches si Pardina-Sireasa.
Guvernul Ucrainei sustine ca prin continuarea construririi canalului nu ar fi afectat echilibrul ecologic al Deltei si ca nu exista efecte adverse. Ecologistii sustin însa ca aceasta afirmatie este contrazisa de moartea mai multor colonii de chira de mare si de modificarea considerabila a debitului de apa de pe bratul Chilia.
Experti straini au estimat ca respectivul canal, mai exact senalul navigabil sapat într-un brat existent al Dunarii, distruge habitatul pestilor si al pasarilor migratoare din aceasta zona protejata si le perturba reproducerea. Aceiasi experti sustin ca dragarea albiei fluviului deja a început sa antreneze constituirea de depozite de sedimente chiar din teritoriul românesc al Dunarii, zonele afectate fiind rezervatiile Somova-Parches si Pardina-Sireasa.
Guvernul Ucrainei sustine ca prin continuarea construririi canalului nu ar fi afectat echilibrul ecologic al Deltei si ca nu exista efecte adverse. Ecologistii sustin însa ca aceasta afirmatie este contrazisa de moartea mai multor colonii de chira de mare si de modificarea considerabila a debitului de apa de pe bratul Chilia.
