Interviu

Bulibășeală istorică – Școlile închise din cauza unui cod portocaliu inexistent

Cine a dat-o în bară: Autoritățile, sau meteorologii?

Marți, 26 martie, școlile din 9 județe și Municipiul București au fost închise. Măsura a ținut acasă circa 500.000 de elevi, și a fost dispusă din cauza condițiilor meteo nefavorabile prognozate – ninsoare abundentă și viscol. Care condiții meteo nu s-au mai produs, motiv pentru care codul portocaliu a fost anulat. Era prea târziu, însă, pentru ca decizia de suspendare a cursurilor să fie retrasă, așa că sutele de mii de elevi au primit o vacanță inutilă și va trebui să compenseze venind la școală într-o sâmbătă. Toată bulibășeala s-a produs pentru că autoritățile au dispus suspendarea cursurilor, în premieră, înainte ca evenimentele prognozate să se producă. Nu este prima oară, în această iarnă, când Guvernul și cei din subordine dispun măsuri excesive, în așteptarea unor fenomene prognozate. Așadar, ce s-a întâmplat – au greșit meteorologii, sau autoritățile habar-n-au să interpreteze codurile de avertizare?

Un articol de Răzvan PETRE

Guvernul Ponta suflă în iaurt

Unul din subiectele predilecte de critică la adresa guvernelor precedente a fost modul în care acestea au acționat în situațiile de criză. Inundațiile și mai ales înzăpezirile au ridicat probleme în fața cărora autoritățile au acționat ezitant și dezordonat, atrăgându-și critici în emisiunile posturilor tv apropiate de USL. Dacă în privința fiscalității, evaziunii, relației cu FMI etc. USL a promis multe, dar nu a putut face mare lucru, în problema vremii probabile se poate! Așă că noul guvern a avut din start o atitudine foarte prudentă. Încă de la începutul iernii, cei doi miniștri pe probleme administrative – Dragnea și Stroe –  au ținut permanent legătura cu prefecturile și cu presa, dinamizând activitatea autorităților din teritoriu și autorizând măsuri extreme, ca blocarea drumurilor care ar aveau risc de a fi înzăpezite. Ministrul Stroe a intrat în istoria zicerilor epocale, atunci când le-a cerut prefecților să fie pregătiți pentru situațiile neprevăzute (un nonsens – pentru că nu te poți pregăti adecvat pentru ceva ce nu știi cum se prezintă, sau când va veni).

Autorităților pregătite să dea luptă cu vremea, Mama Natură le-a oferit, însă, o iarnă blândă, care nu a creat niciuna din problemele pentru preîntâmpinarea cărora se consumase atâta timp și resurse. Așa a fost cazul și deunăzi, când școlile au fost închise în sudul țării, pentru a-i feri pe elevi de un monstru de viscol care, în buna tradiție a acestei ierni, nu s-a produs. Guvernul Ponta a avut, totuși, inspirația de a folosi o mică șmecherie, care i-a salvat imaginea: Dacă, anii trecuți, închiderea școlilor pe motiv de viscol era decisă și anunțată de ministrul educației, noii guvernanți au transmis mesajul prefecților, care i-au sesizat pe Inspectorii școlari. Aceștia au luat decizia sugerată de la centru, pe ei căzând măgăreața pentru esecul magistral de a întrerupe școala pentru un fâs.

O măsură fără precedent

Oprirea cursurilor pe motiv de viscol nu este o premieră. Daniel Funeriu a dispus același lucru în februarie 2012, după ce Guvernul Boc luase o decizie identică în urmă cu alți doi ani. Diferența este că, în ambele cazuri, măsura a fost luată după căderile de zăpadă, iar nu înaintea lor. În general, în România, dar și în străinătate, măsuri restrictive de acest gen sunt luate după producerea fenomenelor meteo, pentru a nu pune în pericol populația și/sau pentru a facilita refacerea/restabilirea căilor de comunicație. Așa se procedează, de exemplu, în cazul SUA – țară cu un teritoriu vast, supusă, prin poziția sa geografică, unor numeroase și variate riscuri meteorologice.

Singura excepție de la această regulă se face în cazul fenomenelor de mare amploare, cu potențial cert de distrugeri și pierderi de vieți omenești – inundații pe râuri mari, uragane ș.a. Dar, în aceste situații, serviciile meteo dispun măsuri de avertizare extreme, cum ar fi codul roșu de inundație, sau “hurricane warning” în SUA, iar autoritățile dispun evacuarea. Înafară de aceste mesaje, Serviciul meteo al SUA mai emite, în medie o dată pe an sau mai rar, avertismente de Situație Deosebit de Periculoasă (SDP). Acestea se dau în cazul vijeliilor prelungite, al viscolelor foarte puternice și al zilelor în care sunt așteptate zeci-sute de tornade. Cu toate acestea, rolul avertismentului este unul de punere în stare de alertă și niciodată în istoria SUA școlile nu au fost închise pe motiv de SDP.

Codurile avertismentelor – un semafor defect

Introduse în urmă cu câțiva ani, codurile colorate pentru avertizarea asupra fenomenelor meteo au devenit parte din viața fiecărui cetățean european. Puțini sunt, însă, cei ce știu exact ce înseamnă aceste coduri, mesajele meteorologilor fiind recepționate la fel ca semnalele unui semafor: Verde – bine, galben, portocaliu – atenție!, roșu – rău.

Curioșii pot afla ușor definiția codurilor, disponibilă atât pe site-ul Administrației Naționale de Meteorologie, cât și pe al variate instituții europene. Astfel, codul galben semnifică “Fenomenele meteorologice prognozate sunt obișnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activități.” Așadar – niciun motiv să ne temem, decât, poate, dacă înotăm într-un râu al cărui debit e în creștere, sau dacă avem de lucru câteva ore în viscol.

Următorul nivel este cel portocaliu, care semnifică “fenomene meteorologice periculoase, de intensitate mare”(varianta ANM). Definiția dată de site-ul EUMETNET (asociația serviciilor meteo din Europa) este și mai șocantă: “Fenomene neobișnuite, pagube sau victime sunt probabile”.

Cel mai înalt nivel de avertizare este cel roșu, care semnifică “fenomene periculoase de intensitate foarte mare”(ANM), sau “Sunt posibile daune majore și accidente, adesea pe regiuni extinse, fiind amenințate viețile oamenilor” (EUMETNET).

Parcurgerea acestor definiții ne relevă o serie de probleme, dintre care cea mai evidentă este aceea că se face o trecere bruscă de la fenomene obișnuite (cod galben), la cele periculoase, de intesitate mare, care se vor solda probabil cu decese și/sau distrugeri (cod portocaliu).

Un alt alt dezavantaj, care poate induce în eroare și poate face ca publicul să nu mai dea atenție mesajelor de avertizare, este acela că fiecare țară are propriul set de criterii pentru elaborarea avertismentelor. Spre exemplu, zero grade este considerat frig extrem în Grecia, în timp ce în țara noastră e cod verde, fiind vorba de o temperatură obișnuită pe timpul iernii.

Cine e de vină?

Dacă în alte situații, meteorologii au anunțat că ar putea ridica codul de alertă la portocaliu, dar nu au mai făcut-o (pentru că nu a mai fost cazul), de data aceasta ei s-au grăbit. Cu două zile în avans (când probabilitatea de realizare a prognozei era mai scăzută) ei au mers pe cod portocaliu, iar, când viscolul-monstru părea cu nu se va mai produce, au coborât la cod galben. În apărarea meteorologilor trebuie spus că ei au scăzut nivelul de alertă înainte de intrarea în vigoare a codului portocaliu, precum și că e destul de greu să te decizi între cele două variante, de vreme ce una înseamnă “vreme normală”, iar cealaltă – “fenomene de intensitate mare, decese probabile”. De partea cealaltă, autoritățile au acționat pe baza unor informații inexacte, dar au făcut-o în pripă și deficitar. Pentru ca eșecul suspendării cursurilor să nu păteze imaginea miniștrilor Stroe și Dragnea, responsabilitatea luării deciziei finale a fost lăsată Inspectorilor Școlari. Care se vede bine că nu prea stăpânesc glosarul codurilor de avertizare și nici nu au acces la sfaturile meteorologilor.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top