Profil de Primar

Bazilica martirică, comoara de la Niculițel

Bazilica şi cripta martirială reprezintă principalele atracții turistice ale comunei Niculiţel. Scos la iveală accidental, cu ocazia unor inundaţii din anul 1971, situl arheologic din inima comunei a beneficiat de atenţia deosebită a înaltelor feţe bisericeşti şi a arheologilor. Eforturile acestora au contrabalansat tendinţa la modă în epoca ceauşistă – lăsarea de izbelişte a patrimoniului ortodox – ceea ce a făcut ca bazilica să se păstreze în bună stare. În ultimul an, complexul turistic a intrat într-un proces de renovare pe bani europeni, pentru punerea în valoare a acestei comori turistice.

Un articol de Răzvan PETRE

 

După potop

În vara anului 1971 asupra comunei Niculiţel s-au abătut numeroase ploi torenţiale. Torentele şi-au făcut loc prin inima satului, spălând pământul de pe uliţă până la punctul în care din pământ a început să se profileze o misterioasă cupolă de piatră. Conform altor versiuni, dezvelirea cupolei a fost precedată sau s-a întâmplat simultan cu scoaterea la iveală de către apele torenţiale a unei cruci de piatră. Cert este că localnicii nu au mai aşteptat sosirea specialiştilor, ci au decis să exploreze ei înşişi. Câţiva dintre ei s-au încumetat şi au spart cupola, coborând în criptă un felinar. Când au văzut rămăşiţele pământeşti, s-au speriat şi au anunţat autorităţile. Cercetătorii sosiţi la faţa locului au descoperit în criptă oseminte aparţinând unui număr de şase persoane. Două schelete nu au fost identificate, dar osemintele celor patru sfinţi, care erau puse într-un sicriu din lemn au produs senzaţie. Pe unul dintre pereţi, deasuprea sicriului, erau prezente două inscripţii greceşti scrise cu roşu în tencuială: „Martirii lui Hristos” şi „Martirii Zoticos, Atalos, Kamasis, Philippos”. Fiecare inscripţie era flancată de câte o cruce cu monograma Mântuitorului Iisus Hristos. În pământul de sub criptă, arheologii au descoperit două vase de ofrandă şi o placă de gresie cu inscripţia în limba greacă: „Aici şi acolo sângele martirilor”.

Biserica închinată martirilor

Descoperită şi cercetată arheologic în cursul anilor 1971-1975, bazilica paleocreștină de la Niculiţel apare ca un edificiu rectangular compus din trei nave şi un nartex deschis spre o curte interioară asemănătoare atriumului. Această bazilică, de proporții considerabile (aproximativ 36 m x 14 m) era destinată strict adăpostirii osemintelor unui număr de şase martiri. Situată în mediul rural, într-o așezare romană ale cărei începuturi sunt plasate arheologic în sec. I d. Hr., bazilica de la Niculiţel are un pregnant caracter martiric. Sub pavimentul altarului se află cripta – martyrium de formă cubică, acoperită de o cupolă emisferică sprijinită pe pandantivi – cea mai veche construcţie creștină de acest gen cunoscută până în prezent. Cripta prezintă o structură etajată, încăperea superioară fiind rezervată osemintelor martirilor Zotikos, Attalos, Kamasis și Philippos, ale căror nume se găsesc scrise cu roşu pe pereţii încăperii. Spațiul de jos era destinat adăpostirii relicvelor celorlalţi doi martiri – desemnaţi simplu, ca „Martirii lui Hristos” şi rămaşi până acum neidentificaţi.
Prezenţa inscripției martirice (cea în care nu se menționa numele martirilor) ca şi a mormântului martiric propriu-zis reprezintă argumente în sprijinul ipotezei că resturile umane din zona inferioară a criptei aparţin celor mai vechi martiri dobrogeni atestaţi arheologic.
Ideea că bazilica (biserica) de la Niculiţel a fost dedicată în principal memoriei martirilor creştini şi păstrării rămăşiţelor lor este susţinută de faptul că structura etajată a criptei indică existenţa a cel puţin două evenimente în care aici au fost aduse trupurile celor ucişi pentru că au mărturisit credinţa în Iisus Hristos.
Mai mult, dovezile arheologice arată că zidirea bazilicii s-a petrecut ulterior edificării criptei, în scopul de a cinsti memoria martirilor şi de a proteja mormântul lor.

Un monument unic în lume

Bazilica martirilor de la Niculiţel are multe caracteristici care o fac unică în lume. Prezenţa osemintelor martirilor neidentificaţi o fac să fie unul din cele mai vechi aşezăminte dedicate cultului mucenicilor. De asemenea, este impresionantă perioada de timp scursă între martiriu şi momentul recuperării moaştelor – numele celor patru (Zotic, Camasie, Atal si Filip) erau cunoscute în scrierile de la Constantinopol, unde figurau ca martiri, dar locul în care erau îngropaţi nu era cunoscut. A fost nevoie de trecerea a paisprezece secole şi de o calamitate naturală (inundaţiile), ca osemintele acestora, care erau socotite pierdute pentru veşnicie, să fie în sfârşit recuperate.
O altă situaţie unică este dată de faptul că moaştele sfinţilor au fost descoperite intacte. De-a lungul timpului, criptele ce adăposteau moaştele sfinţilor creştinătăţii timpurii au fost dezgropate, iar moştele au fost fragmentate – fie pentru a face obiectul comerţului cu relicve, fie pentru a fi oferite cadou de înalte feţe bisericeşti sau de către regi.
Situaţia martirilor de la Niculiţel este cu atât mai specială, cu cât zona în care au fost îngropaţi a fost situată pe principala cale de acces a popoarelor migratoare, care au prădat şi distrus în mai multe rânduri cetatea Noviodunum din apropiere, aşezarea rurală romană pe locul căreia se află astăzi Niculiţelul, dar şi zidurile bazilicii martiriale.
Nu în ultimul rând, bazilica de la Niculiţel este unică şi prin modul în care a fost construită. Absida bazilicii este orientată spre nord-est, nu spre Răsărit – cum cereau prescripțiile Constituțiilor apostolice. Această aliniere neobişnuită se datorează atât condiţiilor topografice locale, cât mai ales amplasamentului criptei – care este, la rândul ei, orientată către nord-est. Constructorii, din respect pentru rămăşiţele sfinţilor, au amplasat atât cripta, cât şi bazilica, pe axul vechiului mormânt martiric, rezultatul fiind o biserică ce „deviază” de la norme.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top