Traseul ales de proiectant trece peste câteva castre romane, a căror cercetare ar putea dura ani de zile
Secţiunea Autostrăzii Soarelui, dintre Cernavodă şi Medgidia, are o problemă majoră: nu poate fi construită. Cel puţin nu pe amplasamentul prevăzut în proiect. Acestea sunt estimările specialiştilor în arheologie, care contestă traseul ales de proiectant, pentru realizarea autostrăzii care ar urma să lege Capitala de Litoral. Deşi nu are decât 19 kilometri, secţiunea Cernavodă – Medgidia traversează în câteva locuri sistemul de fortificaţii romane şi trece prin mijlocul a câteva castre – situri arheologice complexe şi de o importanţă recunoscută la nivel mondial. Având în vedere aceste aspecte, specialiştii Comisiei Naţionale de Arheologie le-au recomandat oficialilor de la Ministerul Transportului să mute traseul autostrăzii.
Un articol de Răzvan Petre
Ignorând acest avertisment, oamenii lui Berceanu i-au dat înainte cu actualul proiect. În momentul de faţă, traseul autostrăzii a fost jalonat, iar o firmă din Bucureşti s-a apucat să lucreze, la câţiva paşi de unul din castrele romane, fără a avea autorizaţie şi fără a fi însoţiţi de specialişti în arheologie. În situaţia în care lucrările vor continua, Ministerul Transporturilor va fi pus într-o situaţie penibilă, singurele soluţii pentru rezolvarea problemei fiind fie modificarea traseului, cu cheltuieli suplimentare de milioane de euro, fie încălcarea legii şi distrugerea siturilor arheologice.După ce, în urmă cu aproximativ două luni, Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a izbucnit împotriva arheologilor, pe care i-a acuzat că au inventat situri pe traseul autostrăzii, am decis începerea unei anchete jurnalistice. După ce am stat de vorbă cu mai mulţi arheologi şi după ce am întreprins o verificare a situaţiei din teren, am ajuns la concluzia că realitatea este exact invers decât spune Berceanu: pe zi ce trece, devine din ce în ce mai evident că proiectul autostrăzii a fost confecţionat „din birou”, fără ca cei care au lucrat pe acest act sau pe studiul de fezabilitate să fi luat terenul la pas şi fără a consulta măcar un specialist.
Sectorul cu probleme
Pe cei 19 kilometri de autostradă ce urmează a fi realizaţi între Cernavodă şi Medgidia, siturile arheologice sunt la tot pasul. În porţiunea vestică, din dreptul localităţii Cernavodă şi până înspre Faclia, traseul şoselei se suprapune mai multor aşezări antice, care urmează a fi cercetate. Spre Medgidia, proiectul Ministerului Transporturilor intersectează o serie de drumuri romane, dar şi sistemul de apărare al Dobrogei Romane. Dacă aceste zone nu ridică mari probleme, specialiştii estimând că durata şi costurile cercetării şi acordării descărcării de sarcină arheologică nu vor foarte mari, nu la fel stă situaţia în privinţa zonelor dintre kilometrii 155 şi 162. În această porţiune, autostrada urmează a se intersecta cu linia de fortificaţii romane cunoscută sub denumirea „Valul de piatră”. Adiacente acesteia se află ruinele unor construcţii militare, dintre care se evidenţiază o serie de castre, realizate de către strămoşii noştri latini pentru a adăposti garnizoanele ce apărau Dobrogea de invadatori. Cu toate că atât valurile romane, cât şi conturul castrelor, sunt vizibile în teren şi chiar şi în imaginile satelitare publicate, gratuit, de Google Earth, „specialiştii” care au realizat proiectul autostrăzii nu le-au observat. Astfel, şoseaua ar urma să taie colţul unui castru şi să treacă prin mijlocul altuia.
Comisia Naţională de Arheologie a tras semnalul de alarmă
În mod normal, autorii proiectului ar fi trebuit să aibă avizul unei întregi serii de specialişti, înainte de a decide amplasamentul autostrăzii. Având proiectul în faţă, Comisia Naţională de Arheologie (CNA) a sesizat imediat faptul că traseul ales de proiectant se suprapune monumentelor arheologice despre care scriam mai sus. Contactat telefonic, Dr. Alexandru Suceveanu – directorul ştiinţific al Institutului de Arheologie al Academiei Române şi membru în CNA, ne-a declarat: „Noi (n.r. – CNA) le-am cerut să fie corecţi şi să schimbe traseul autostrăzii. Le-am spus că în acele locuri sunt castre, iar CNA nu va da descărcarea de sarcină arheologică”. Suceveanu a mai precizat că CNA a sugerat ca schimbarea traseului să se facă încă din faza de proiect, pentru ca Statul să nu fie nevoit să cheltuiască ulterior sume uriaşe pentru un alt amplasament, sau pentru operaţiuni costisitoare, necesare pentru efectuarea descărcării de sarcină a acestor situri.
Cercetarea castrelor de pe traseul autostrăzii ar putea dura ani buni
Lucrările la autostradă au reînceput pe data de 15 august, o firmă din Bucureşti fiind angajată în nivelarea terenului, în dreptul unuia dintre castrele romane de lângă Cernavodă. Lucrarea nu era, din câte am înţeles, avizată, la faţa locului nefiind prezent vreun arheolog (care ar trebui să supravegheze lucrările).
Pentru a înţelege mai bine ce presupune cercetarea amănunţită a unui sit arheologic de complexitatea unui castru roman, am luat legătura cu Traian Cliante – arheolog în cadrul Muzeului de Istorie Constanţa – recomandat de către directorul muzeului ca fiind persoana cea mai în măsură a da detalii despre aceste monumente. În felul acesta, am aflat că nimeni nu poate spune cu exactitate cât de important este un asemenea sit arheologic, până nu îl sapă şi nu îl cercetează complet, acţiune care ar putea să dureze şi ani de zile. Ca exemplu, Traian Cliante a amintit cetatea Histria, unde se excavează construcţiile din perioada romană târzie (n.r. – pe lângă care mai sunt şi cele din epoca romană timpurie şi din cea greacă), de nu mai puţin de… 70 de ani! Arheologul a deplâns faptul că muzeul nu a primit deloc bani pentru săpăturile programate anul acesta, dar şi faptul că, de la punerea pe tapet a proiectului autostrăzii, numeni din Ministerul Transporturilor nu a cerut măcar un punct de vedere din partea arheologilor constănţeni. Traian Cliante a mai declarat că, de obicei, Ministerul Transporturilor nu solicită niciodată aviz, până nu dă de probleme…
Siturile ameninţate de autostradă – monumente de impostanţă universală
Castrele şi celelalte construcţii romane care se află în calea autostrăzii fac parte dintr-un vast sistem defensiv construit de romani în faţa popoarelor migratoare. Acest sistem se întindea de la Axiopolis (Cernavodă), până la Tomis (Constanţa) şi avea trei componente principale: Valul mare de pământ, valul mic de pământ şi valul de piatră. De-a lungul acestor bariere în calea năvălitorilor erau construite circa 26 de castre, cu variate dependinţe şi arii de locuire asociate. Vestigiile acestui important sistem defensiv pot fi văzute la intrarea în Constanţa (vestitul Val al lui Traian), dar cea mai bine păstrată secţiune a lor este cea dintre Cernavodă şi Medgidia. Acest tip de construcţii mai poate fi întâlnit în Germania şi în Anglia (Zidul lui Hadrian). După ce au fost dezgropate şi cercetate, vestigiile acestea au fost introduse în patrimoniul UNESCO, iar legislaţia germană (de exemplu), prevede ca nimic să nu se construiască la mai puţin de 500 de metri de ruine… .
Cea mai ciudată autostradă
Încă de la anunţarea traseului noii secţiuni din Autostrada Soarelui, toţi specialiştii au rămas cu gura căscată. Proiectat să unească actualul sector din autostradă cu zona oraşului Constanţa, acest drum urmează un traseu bizar, marcat de o sumedenie de văi şi dealuri. Văile sunt mlăştinoase, iar dealurile – abrupte. Prin urmare, şoseaua va fi, de fapt, o lungă înşiruire de poduri şi debleuri săpate în inima dealurilor dobrogene. Din acest motiv, preţul autostrăzii va fi de aproape 500 de milioane de euro, adică circa 60% din preţul plătit pentru realizarea autostrăzii Braşov – Comarnic, care are cam aceeaşi lungime, dar traversează munţii! Drumari, constructori, autorităţi locale, chiar şi arheologi – nimeni nu a înţeles felul în care a fost gândit acest tronson de autostradă. Construit în vale, acesta ar fi mers pe marginea canalului, în linie dreaptă, fără alte probleme decât cele de ranforsare a terasamentului. Construită pe deal, autostrada ar fi mers pe culmea continuă a podişului Medgidiei, fără a traversa văi şi fără a fi scobită prin culmi abrupte. Unul din motivele pentru care proiectantul a ales cel mai scump şi cel mai dificil traseu poate fi acela că dealurile din zonă sunt ocupate de terenuri agricole şi de ferme viticole ce aparţin unor şmecheri de tranziţie, cărora le-ar conveni să aibă ieşire la autostradă, dar nu le-ar plăcea ca aceasta să le ocupe zeci de hectare din moşia lor.
