Din puţul gândirii liberale… candidaţii la parlamentare cerşesc voturi sub umbra unor promisiuni vechi şi nerespectate
Un articol de Andreea PAVEL, Ştefan Doru COPOŢ
În Cogealac, pe străzile vai de ele, mai bântuie doar vântul. Aleile perpendiculare pe strada principală sunt pustii. Doar undeva, la un colţ, stăteau de vorbă mai mulţi locuitori ai comunei. Reacţia acestora la vederea aparatului de fotografiat este relevantă pentru întreaga situaţie: „Aşa, să faceţi poze, să vadă lumea că n-au făcut nimic pentru noi!”. Nedumeriţi, reporterii DEZVĂLUIRI au stat de vorbă cu fiecare în parte. La unison, au blamat aceleaşi lucruri: indolenţa, lăcomia şi demagogia fostei administraţii liberale. Ion Soare, fostul primar din Cogealac nu a mişcat nici un deget pentru a înfăptui o reală îmbunătăţire a vieţii de zi cu zi, pentru cei care şi-au pus speranţele în el, în 2004.
„A promis apă în 2004, înainte de alegeri, apoi a ieşit primar şi n-a făcut nimic. Pe sfârşit de mandat, prin 2007 a început iar să promită, că dacă iese de data asta chiar pune. Da’ cine l-a mai crezut?”, declara o bătrână.
Din păcate pentru electorat, Ion Soare a confirmat încă o dată, dacă mai era nevoie, eşecul liderilor liberali. În patru ani de mandat, fostul primar a reuşit să facă un parc, să renoveze o grădiniţă şi să înceapă lucrările la renovarea bisericii.
„Mici schimbări. Foarte mici schimbări. În patru ani de zile nu a făcut nimic. A, să spunem că a renovat o grădiniţă şi a făcut un parc. Nici biserica n-a terminat-o!”, ne-a povestit un alt localnic.
Şi pentru ca tabloul dezastrului să fie complet, localnicii spun că fosta administraţie i-a lăsat şi fără păşuni. Într-o localitate în care principala ocupaţie a oamenilor, şi implicit principala sursă de venit, este creşterea animalelor, păşunile reprezintă elementul vital al întregului lanţ al existenţei celor din Cogealac. Eh, şi iată cum, în virtutea intereselor proprii, tocmai aceste păşuni au fost luate de la cetăţeni şi împărţite în stânga şi dreapta, pe la prieteni.
„Nu le pasă decât de propriile buzunare! Păşunile alea au fost luate abuziv. Ce, i-a interesat că noi avem animale? Că, practic, cu asta ne ocupăm mai toţi? Înainte, pe timpul comunismului, eram obligaţi să dăm un hectar la Asociaţie. Am mai da şi-acum dar de unde?”, spunea un bătrân.
Din fericire pentru un sat care, pentru puţin timp, a aparţinut de Cogealac, Fântânele, coloratura politică a edilului este alta. Deşi întinderea satului e mult mai mică decât a localităţii Cogealac, şi implicit locuitorii sunt mai puţini, Fântânele beneficiază de mult mai multe privilegii. În primul rând, sătenii de-acolo au apă curentă, străzile sunt curate şi pietruite, iar instituţiile sunt renovate şi îngrijite. Oamenii din Fântânele ne-au declarat că bucuria cea mai mare a fost când n-au mai aparţinut de Cogealac. Teama acestora de stagnare sau regres s-a materializat în alegerea unui primar social-democrat.
Atât locuitorii din Fântânele, cât şi cei din Cogealac sunt în stare să fugă cât văd cu ochii atunci când aud de conducere liberală. PNL-iştii au picat la oval în faţa locuitorilor din Cogealac înaintea exemplului Soare. Un vechi senator PNL-ist care şi acum vrea să candideze este primul care s-a dat în stambă, în condiţiile în care, timp de patru ani cât a fost senator, nu a făcut nimic pentru locuitorii din Colegiul în care candidează. Acesta, împreună cu colegul său de partid, Gheorghe Dragomir, sunt în stare să promită luna şi stelele, doar – doar PNL-ul va fraieri din nou electoratul.
Secetă şi sete- istoria contempoarnă de secol XXI al Cogealac-ului
După o campanie electorală frenetică şi plină de promisiuni deşarte, în anul 2004 a fost ales primar al localităţii Cogealac, liberalul Ion Soare. Votul majorităţii celor care l-au ales a fost adjudecat aproape exclusiv pe promisiunea că Soare va aduce în localitate apa curentă. Dar, totul a rămas doar o promisiune şi mai ales o altă găselniţă electorală menită de a prosti din nou locuitorii, de data asta pentru alegerile parlamentare de la sfârşitul acestei săptămâni. Partenerii de partid şi poate chiar de afaceri ai lui Soare, în speţă liberalii Gheorghe Dragomir şi Puiu Haşotti, au preluat ştafeta promisiunii legate de aducerea apei în comună şi încearcă din nou să obţină votul populaţiei. Povestea apei curente datează încă din anii ’70. De atunci şi până în 1989, locuitorii comunei erau obligaţi să plătească un fel de taxă la bugetul primăriei, taxă care avea rolul de a crea un buget din care să fie plătite cheltuielile necesare branşării la sistemul de apă curentă al Constanţei. După evenimentele din Decembrie 1989, această taxă nu a mai fost încasată, dar nici nu s-a mai aflat nimic de soarta banilor strânşi până atunci.
De-a lungul perioadei post-decembriste, la conducerea Primăriei Cogealac s-au perindat câţiva oameni care nu au reuşit să schimbe mai cu nimic faţa localităţii. Doar câteva artificii arhitecturale bazate mai mult pe vopsea şi ceva tencuială colorată. În rest, localitatea a rămas neschimbată, la fel şi nevoile ei. În plin secol XXI, locuitorii încă folosesc pentru consumul propriu şi pentru alte necesităţi apă luată din fântâni, speranţa că vor fi vreodată conectaţi la civilizaţie, adică la reţeaua de apă curentă, fiind de mult abandonată. Minţiţi cu tupeu politicianist, oamenii încă beau apă infestată cu nitraţi, singurele investiţii legate de acest lucru fiind plata unor sume exorbitante de la buget pentru proiecte care vizau studii privind reducerea acestor substanţe toxice din sursele de apă. Exemplu este o hotărâre a CJ Constanţa, luată în cursul anului 2007 în vremea liberalului Soare, privind alocarea sumei de 10.000 de RON pentru un „Studiu de oportunitate privind reducerea nitraţilor din sursele de apă din Cogealac”.
Tot în 2007, acelaşi liberal Soare, trâmbiţa electoral că „pentru 2007, Guvernul României a alocat 4.000.000 lei pentru reabilitarea reţelei de apă şi investiţii în racordarea la sistemul de alimentare cu gaze a comunei, construirea unei săli de sport occidentale şi a unei piscine olimpice”. Din toate astea doar gazele au fost aduse în comună, dar oamenii spun că nu prea le foloseşte acest lucru dacă nu au apă curentă. Normal, că o centrală termică pe gaze nu merge cu apă scoasă cu găleata din fântână.
În verile secetoase, apa e otrăvită şi scumpă
În presa vremii, verile anilor secetoşi din 2005, 2006, 2007 erau profitabile pentru speculanţi. Aceştia dădeau lovitura la Cogealac: un leu găleata cu apă! Potrivit datelor furnizate la acea vreme de Direcţia Apele Române Dobrogea Litoral, în judeţele Constanţa şi Tulcea, în 42 de localităţi nivelul apei din fântâni fie secase, fie era foarte scăzut şi apa era contaminată cu nitriţi şi nitraţi. Cele mai afectate erau comunele Cogealac, Cuza Vodă, Mihai Viteazu, Niculiţel şi Izvoarele, unde resursele de apă erau inexistente. La Cuza Vodă situaţia era mai bună, deoarece primarul comunei se zbătuse şi a reuşit să ducă la bun sfârşit programul de alimentare cu apă curentă de la reţeaua centralizată a SA RAJA Constanţa, prin 15 cişmele situate pe străzi. În restul satelor, oamenii se descurcau cum puteaut – fie cărau apa de la vecinii mai norocoşi, fie o cumpărau. Pentru că seceta însemna o sursă bună de câştig, speculanţii făceau afaceri cu apă. Aceştia închiriau câte o cisternă, o umpleau cu apă, pe care apoi o vindeau sătenilor la preţul de – un leu găleata. Iar oamenii plăteau, pentru că nevoia îi obliga mai ales pe cei care creşteau animale. În unul din acele momente liberalul Ion Soare, primarul de atunci al comunei Cogealac, declara presei că „la el nu a venit nimeni să se plângă şi habar nu are dacă oamenii au nevoie sau nu de ajutor”.
Fântânele- o localitate ruptă de sub pulpana liberală şi civilizată de social-democraţi
În urmă cu trei ani, Fântânele s-a rupt din punct de vedere administrativ de comuna Cogealac. A fost ales un primar membru al PSD. Imediat au început investiţiile, aşa că până în septembrie 2008, localitatea a fost branşată la sistemul de apă, şi toţi locuitorii au în case apă curentă. Potrivit surselor din Primăria Fântânele, sistemul integrat de alimentare cu apă potabilă a fost făcut pe programul Sole Bone şi a necesitat investiţii de 1,5 milioane euro. Oamenii din localitate spun că „dacă nu ne-am fi rupt de comună, apa curentă ar fi rămas un vis îndepărtat, deoarece primarul liberal Soare nu a reuşit să-şi menţină promisiunile pentru Cogealac, darămite pentru noi ăştia din Fântânele”.
