În ultimele două săptămâni, isteria gripei a cucerit România. Părinților le e frică să își scoată copiii din casă, școlile și grădinițele au fost închise preventiv 2 zile, industria farma a făcut bani cu găleata din vânzările de vaccinuri, măști și suplimente. În paralel, conform datelor comunicate de România către OMS, numărul virozelor respiratorii este deocamdată cu 55% mai mic decât la epidemia din iarna 2017/2018. Din sutele de mii de îmbolnăviri transmise de Ministerul Sănătății la tv, la sfârșitul lunii ianuarie erau confirmate doar 800 de cazuri de gripă.
Pe fondul isteriei create și întreținute de Ministerul Sănătății și canalele de știri, industria farma a făcut câștiguri fabuloase. Începând cu 15 ianuarie, stocurile de vaccinuri și Tamiflu s-au epuizat în toate orașele mari ale țării. În 20 ianuarie, în Constanța, doar 1 din 3 farmacii mai avea la vânzare măști faciale, cumpărătorii achiziționând câte 20-30 de bucăți pentru a fi siguri că au destule. Prețul unui termometru clasic, cu afișaj digital, urcase de la 12-13 lei, la 25-30 de lei, iar suplimentele pentru sporirea imunității se vindeau pe bandă rulantă.
15 cazuri la 100.000 de locuitori
Aceasta este cifra oficială a virozelor respiratorii de tip gripal (ILI), comunicată de Ministerul Sănătății către Organizația Mondială a Sănătății, la finele lunii ianuarie. În 21 ianuarie, când România era în plină isterie și Ministerul Educației anunța că școlile și grădinițele vor fi închise două zile pentru a preveni răspândirea gripei, cifra oficială era de 6 noi cazuri la 100.000 de locuitori. Prin comparație, la vârful sezonului gripal 2017-2018, România raporta, pentru același indicator, 33 de cazuri la 100.000 de locuitori. După patru săptămâni de „epidemie” și două de isterie, aveam doar 45% din numărul de îmbolnăviri noi raportate în iarna 2017-2018.
Cifrele acestea se regăsesc pe site-ul flunewseurope.org – proiect comun al Organizației Mondiale a Sănătății și al Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor.
În grafic figurează statistica virozelor cu simptome gripale, pe săptămâni (de exemplu, săptămâna a treia din 2019 figurează ca „2019-3”), iar pe verticală e trecut numărul de cazuri la 100.000 de locuitori.
Tot din acest grafic ne dăm seama de ce Ministerului i-au trebuit două săptămâni de la începutul isteriei, pentru a declara oficial epidemia de gripă. Publicului român, oficialii din minister în frunte cu ministrul Sorina Pintea i-au comunicat că epidemia se declară când cazurile înregistrate depășesc estimările mai multe săptămâni la rând, sau alte asemenea gogomănii. În realitate, așa cum apare înscris și pe grafic, specialiștii români consideră că pragul epidemiei este de 13 noi cazuri la 100.000 de locuitori. Oficialii și mass media se chinuiau să ne convingă că gripa face ravagii, dar virusul nu ținea pasul cu isteria ministerială desfășurată pe ecranul televizoarelor. Abia la sfârșitul săptămânii 4 (26-28 ianuarie) datele statistice oficiale au permis declararea epidemiei.
Alba-neagra cu datele statistice
Isteria gripei a fost posibilă grație a două date statistice care au și nu au de-a face cu gripa. Prima a fost cea legată de numărul infecțiilor respiratorii acute (ARI). În această categorie intră toate afecțiunile acute ale sistemului respirator – gripă, guturai, viroze de toate felurile, infecții cu streptococi sau alte bacterii etc. ARI se înregistrează cu duiumul și vara. Dacă se ia în considerare că „sezonul gripei” debutează la 1 octombrie, la o medie de peste 5000 de guturaie, viroze și altele înregistrate săptămânal, până la jumătatea lui ianuarie se cumulează minim 70.000 de cazuri. Bineînțeles, faptul că nea Grigore a avut un streptococ în gât în octombrie nu are nicio legătură cu epidemia de gripă din ianuarie. Dar oficialii au un număr foarte mare de raportat, unul care sună foarte științific, și cu care reușesc să convingă lumea că se întâmplă ceva. Nota bene – pentru România, un număr de 100-150.000 de infecții respiratorii acute de la 1 octombrie la 15 ianuarie e considerat un nivel normal, poate chiar sub medie.
Al doilea indicator este cel al deceselor. Zilnic se raportează în presă creșterea numărului deceselor, informație cu impact psihologic deosebit. Interesant, informația este atribuită de obicei Institutului Național de Sănătate Publică. Dacă veți căuta pe internet, veți descoperi că nici ministerul, nici institutul nu comunică oficial numărul deceselor, prin publicarea informației pe paginile de internet sau Facebook. Nici la Bruxelles, Ministerul nu comunică acest indicator. Informația nu figurează în comunicate de presă sau alte mesaje destinate publicului larg. Numărul deceselor de gripă este comunicat pe cale verbală sau dedus din statistici răstălmăcite, apoi sifonat în mass media, unde de obicei este preluat nemestecat și publicat sub titluri de genul „A crescut numărul deceselor provocate de gripă”.
Sursa dezinformării
Cine are timp, experiență, curiozitate și importante resurse de timp, poate găsi în sistemul medical statistica de la care emană aberația cu numărul deceselor cauzate de gripă.
Nu pe site-ul Ministerului, ci pe cel al Institutului de Sănătate, există un link către Centrul de Supraveghere al Bolilor Transmisibile. Aici e un alt link către Informări Săptămânale, apoi un link către informările despre gripă, apoi un alt link pentru fiecare săptămână, apoi un alt link pentru a descărca raportul. V-ați rătăcit? Atunci nu e de mirare că în țara asta, în care sunt sute de mii de medici, pacienți, ziariști, birocrați ai direcțiilor de sănătate și alte persoane interesate, rapoartele despre evoluția epidemiei, chiar și în perioada aceasta de maximă isterie, abia au fost descărcate de 1000-1500 de ori (din care 2 sunt ale mele).
În cel mai recent raport, scrie lucrul următor: „de la începutul sezonului, au fost înregistrate 91 decese confirmate cu virus gripal”. Atenție – „confirmate”, nu „cauzate”!
Ca să înțelegeți mai bine, voi da un exemplu: Pacientul X se internează cu scarlatină, sau cu complicații cauzate de diabet, sau probleme cardiace, sau poate chiar cu o pneumonie virală, bacteriană, sau dezvoltată pe fondul unei boli autoimune. Pacientul X este testat pentru o gripă pe care a contractat-o înainte sau poate chiar în timpul internării și iese pozitiv. Ulterior, la o săptămână, două, trei, pacientul moare. Se îndeplinesc cele două condiții: 1)deces și 2)„confirmat cu gripă”. Iar pacientul nostru figurează în statistici ca deces confirmat cu virus gripal, indiferent dacă decesul a fost cauzat de gripă, sau de problemele anterioare, sau de cădere pe scările spitalului.
Informația apare ulterior răstălmăcită în presă, morții care aveau (și) gripă fiind dați ca „decese cauzate de gripă”. Evident, toată lumea de la Centrul de boli transmisibile, de la Institut și Minister știe că informația este eronată și că în raport scrie altceva. Dar nimeni nu corectează greșeala și nimeni nu pune punct dezinformării.
Români, sporiți recolta de morți la hectar!
De ce se ferește Ministerul să declare în comunicatele de presă că X persoane au murit de gripă? Pentru că această informație ar fi falsă. De cele mai multe ori, pacienții decedați suferă și de alte boli sau afecțiuni și uneori e dificil sau chiar imposibil să stabilești care a fost decisivă. De asemenea, în certificatele de deces nu veți vedea gripa trecută la cauzele decesului, decât cel mult ca circumstanță secundară. Mecanismul prin care Ministerul Sănătății a umflat artificial decesele atribuite oficial gripei porcine în sezonul 2009-2010 a fost explicat într-un articol din ziarul dezvaluiri.ro, pe care îl puteți citi dând click AICI. În 2010, din cele 121 de decese atribuite gripei porcine până la finele lunii ianuarie, doar 7 fuseseră confirmate ca fiind cauzate de gripă. Pentru restul de 114 cazuri nu se efectuaseră autopsii, iar verdictul „deces cauzat de gripă” fusese pus de oficiali din Minister, independent de ce era scris în certificatele de deces. „Persoanele internate cu afecţiuni respiratorii şi ulterior decedate au fost clasificate ca decese de gripă AH1N1, în urma unui rezultat pozitiv emis de Intitutul Cantacuzino la proba prelevată când persoana era în viaţă” ne declara Ministerul Sănătății în 2010. Așadar, indiferent de cauza morții, toți cei care suferiseră anterior de gripă erau clasificați ca fiind uciși de gripă.
Sute de mii de cazuri. Doar 800 confirmate.
Un alt indicator statistic pe care Ministerul și Institutul se feresc ca dracul de tămânie să îl comunice publicului din România este cel al cazurilor de gripă confirmate oficial prin analize. Mai jos veți găsi această statistică, la care aveți acces grație UE și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Până la 26 ianuarie 2019, în România se confirmaseră circa 800 de cazuri de gripă. În perioada de isterie care a precedat perioada de epidemie, România a raportat puțin peste 200 de cazuri în a treia săptămână a lui 2019, și circa 280 de cazuri de gripă confirmată în perioada 20-26 ianuarie.
Închipuiți-vă acum că oficialii din Sănătate, pe 26 ianuarie, în loc să ne sperie cu numărul infecțiilor respiratorii (peste 100.000 de la începutul sezonului) și cu numărul de 82 de decese (neconfirmate de nimeni și necomunicate niciodată pe cale oficială), ne-ar fi spus că în săptămâna 20-26 ianuarie au fost confirmate oficial 280 de cazuri de gripă – o medie de 7 cazuri noi, pe săptămână, pe județ. Evident, în acest caz, vânzările de suplimente, medicamente, măști și vaccinuri ar fi scăzut dramatic, iar campania ministerului pentru vaccinare s-ar fi dus dracului pomană…
În 2019 se moare mai bine ca în 2018 !!!
Isteria gripei nu e un fenomen nou în România. Acum 10 ani, oficialii din Ministerul Sănătății prognozau 1 milion de morți de gripă aviară. În 2010, se așteptau la 35-40.000 de decese din cauza gripei porcine. Iarna trecută, după două luni de vreme caldă și uscată, vremea rece a revenit în februarie 2018 cu zăpezi și ger, iar sezonul gripei a debut târziu, dar în forță. Din primul tabel puteți vedea că la finele lui februarie 2018 se înregistrau de peste două ori mai multe cazuri de viroze de tip gripal decât la finele lui ianuarie 2019. Dacă cercetăm ziarele de acum una an – surpriză! – constatăm că la o epidemie de două ori mai mare, numărul morților era nu era și el de două ori mai mare, ci de două ori mai mic. Pe 26 februarie 2018, Digi24 titra „Numărul deceselor provocate de gripă a ajuns la 57 pentru sezonul 2017-2018”. Anul acesta, la o epidemie de două ori mai mică, avem de două ori mai mulți morți: Cel mai recent număr vehiculat în presă este de 92 decese atribuite gripei, și abia am ajuns la jumătatea sezonului…
Faptul că avem mult mai mulți morți la un număr mult mai mic de îmbolnăviri nu înseamnă neapărat că e vorba de virusuri mai letale, sau de o conspirație pentru umflarea numărului deceselor. Având în vedere că procesul declarării deceselor cauzate de gripă nu se bazează pe autopsii, ci pe aprecieri abstracte și dezinformări, între statistica îmbolnăvirilor și cea a deceselor nu poate exista o corelație.
Putem totuși afirma un lucru cu certitudine: Deși nu trăim mai bine ca anul trecut, în România lui 2019 se moare mai bine ca în 2018!
Un articol de Răzvan PETRE
