Deputatul Bogdan Bola își continuă demersurile legate de problemele Deltei Dunării, cu o întâlnire cu Guvernatorul Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi reprezentanţii a două asociaţii de pescari comerciali din zonă. Deputatul liberal consideră că este obligatoriu să se asigure un echilibru între protejarea și creșterea faunei piscicole (care a scăzut vizibil în ultimii ani), refacerea biodiversității și drepturile pescarilor localnici, care au cu adevărat o viață grea.
„Dacă vrem să schimbăm cu adevărat ceva în bine în legislația pescuitului, trebuie să luăm puncte de vedere și să discutăm cu toți cei implicați în acest domeniu critic pentru Dobrogea și România”, a precizat Bola.
Bola atrage atenția că e vorba despre un domeniu în care nu există date clare privind structura calitativă și cantitativă a resursei ce se extrage din mediul natural și atunci, cel mai probabil, evaziunea fiscală depășește 70% (așa cum apare într-un raport al Curții de Conturi).
„Vă dau un simplu exemplu, de săptămâna aceasta: în plină perioadă de prohibiție, un pescador se scufundă în Marea Neagră, cu peste șapte tone de rapană! Și știți ce, România are <uneltele> de a opri acest tip de braconaj, pe toată linia Mării Negre funcționând Sistemul Complex de Observare, Supraveghere și Control a traficului la Marea Neagră (SCOMAR). Acesta este un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologia de ultima oră, care se află la dispoziția Poliției de Frontieră, scopul său fiind combaterea infracțiunilor la frontiera României. Practic, acest SCOMAR îți poate spune numărul și tipul navei, până și ce au mâncat în dimineața aceea cei aflați pe mare… dar trebuie să se și vrea!”, a transmis deputatul constănțean.
Pescarii prezenți la întâlnirea de la sediul ARBDD au atras atenția asupra nevoii de refacere a faunei piscicole, asupra lucrărilor de decolmatare a canalelor, care tot întârzie (ȋn special legătura dintre Razim-Sinoe şi braţul Sf. Gheorghe), dezastrul lăsat în urmă de mulți turiști și pescarii amatori, despre reluarea populărilor de susţinere, stimularea acvaculturii ȋn zona Deltei Dunării, pentru a prelua din presiunea supra pescuitului și, nu în ultimul rând, despre ȋnăsprirea drastică a pedepselor privind braconajul piscicol.
O altă problemă despre care, spune Bola, mulți refuză să discute: prețul ridicol de mic pe care pescarii îl primesc de la cherhanalele unde sunt obligați să ducă peștele:
”Când tu ca pescar primești chiar și doar 25 de bani (!!) pe kg de babușcă și roșioară, trei lei la kg de caras sau 12 lei la kg de crap, cât trebuie să pescuiești ca să îți poți susține familia? Și dacă ți se refuză peștele la cherhana pe motiv că nu este nevoie sau prețul i se pare prea mare, pescarul nu ajunge să braconeze specii valoroase sau să vândă cât mai mult la negru? Iar când vezi că atâția sunt lăsați să braconeze și fac evaziune fiscală, tu, pescar corect, nu ajungi să faci același lucru pentru familia ta? Este un cerc vicios din care cu greu poate cineva, pe termen lung, să supraviețuiască… atât omul cât și natura!”
Propunerile deputaților Bogdan Bola și Alexandru Kocsis:
- înmulțirea zonelor de refacere biologică a peștilor și specificarea lor clar în lege
- creșterea exponențială a cuantumului amenzilor (multe sunt între 50 de lei și 300 de lei)
- interzicerea în LEGE (nu în Ordine) a folosirii dragelor hidraulice în rezervațiile naturale. Anul acesta s-a uitat să se mai treacă și acest articol în Ordinul de prohibiție
- actele de braconaj să fie pedepsite dublu în perioada prohibiției și în zonele strict protejate
- dublarea cuantumului pedepsei norme și transformarea în infracțiune pentru organele de control care susțin braconajul
- urgentarea reintroducerii taxei pentru eliberarea permiselor pentru pescuitul sportive/recreativ, dublat de un examen pentru luarea acestuia. Măsură nepopulară pentru unii care consideră că e normal să ia totul pe gratis, fără să știe ce înseamnă măcar un pește subdimensionat sau zonă de refacere biologică, însă necesară pentru trierea pescarilor adevărați de cei fac din a distruge fauna piscicolă un adevărat „sport”.
- implementarea unui sistem de trasabilitate a peștelui, din momentul în care este scos din apă până ajunge în farfuria consumatorului
- elaborarea și aprobarea urgent a Programului de Acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Pescuit aferent perioadei 2021 – 2027
- protejarea comunităților de pescari și respectarea tradițiilor lor (mai ales în Deltă), atunci când protejarea biodiversității afectează direct aceste comunități
- bazarea viitoarei lege a pescuitului și pe recomandările institutelor de cercetare
- întreprinderea unor măsuri pentru elaborarea unor criterii clare de acordare a permiselor pentru pescuitul recreativ/sportiv (este haos total), care să asigure echilibrul între nr. de premise eliberate și resursele acvatice existente.
- efectuarea urgent a unei analize în vederea susținerii unor măsuri de sprijin de natură financiară pentru pescarii comerciali, inclusiv eliminarea/reducerea TVA-ului pentru captura/producția de pește
- colaborarea cu institutele de cercetare pentru identificarea speciilor protejate aflate în declin și implementarea unor programe de susținere a acestor specii
