2% din impozitul datorat pe venit vor fi economisiţi de părinţi pentru educaţia odraslelor
Un comunicat de presă apărut pe portalul www.stiriong.ro face publică o veste proastă pentru organizaţiile neguvernamentale din România. Celebrul “2%”, procentul datorat de cetăţeni Statului, din impozitul pe venit, poate fi depus de părinţi în contul copiilor, cu scopul de a asigura educaţia acestora. Iniţiativa este reglementată prin Art. 23 din proiectul Codului Educaţiei, din 26 august 2009, introdus de Guvernul României prin Ministerul Educaţiei.
Un articol de Andreea PAVEL
Iată ce spune textul legislativ: „Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona 2% din valoarea impozitului pe venitul anual impozabil si pot depune sume în contul pentru educaţie permanentă”. Această schimbare va afecta simţitor segmentul neguvernamental al sistemului şi implicit viitorul societăţii civile. Acestea fiind zise, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) şi Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) au reacţionat faţă de anunţul Guvernului României, referitor la redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit. Reprezentanţii ONG-urilor au trimis un comunicat de presă prin care au subliniat ambiguitatea noii prevederi: “Recentul anunţ al Guvernului prin care se va oferi părinţilor posibilitatea de a direcţiona 2% din impozitul pe venitul anual impozabil datorat Statului determină două posibile interpretări ale acestei măsuri:
– Fie un cetăţean va putea direcţiona 2% din impozitul datorat Statului către o organizaţie neguvernamentală, iar în calitate de părinte i se oferă posibilitatea de a adăuga alţi 2% din acelaşi impozit către educaţia copilului;
– Fie va putea direcţiona numai 2% din impozitul datorat Statului şi va trebui să aleagă între organizaţia neguvernamentală şi copilul său”.
FDSC şi ARC: “Întotdeauna un părinte va acţiona în primul rând în interesul copilului său, gândindu-se abia ulterior la binele public”
Dacă interpretarea valabilă se dovedeşte a fi cea din urmă, nici nu mai intră în discuţie posibilitatea ca vreun părinte să aleagă a dona cei 2% ONG-urilor, drept pentru care iată cum un nou aspect al “reformei din educaţie” dă pe de-o parte şi ia pe alta. Părinţii vor economisi un bănuţ pentru educaţia odraslelor, iar societatea civilă va avea de suferit de pe urma a ceea ce s-a vrut a fi probabil o decizie fără cusur. Iată şi punctul de vedere al celor două ONG-uri, referitor la ambiguitatea legislativă a noii prevederi, transmis în urmă cu doar câteva zile, printr-un comunicat de presă: “O iniţiativă prin care se replică şi se extinde un mecanism deja dovedit a fi benefic pentru o categorie semnificativă de furnizori de bunuri şi servicii publice, respectiv sectorul ONG-urilor nu poate fi decât salutară. Într-o abordare diferită, în sensul celei de a doua interpretări, părintele este pus în faţa imposibilităţii de a lua o decizie raţională. Întotdeauna un părinte va acţiona în primul rând în interesul copilului său, gândindu-se abia ulterior la binele public”.
