În urma apariţiei în spaţiul public a unor acuzaţii grave în legătură cu investiţia imobiliară de la Corbu, administraţia locală a organizat o dezbatere la care au participat: Vasile Lumînare, primarul comunei Corbu, Călin Hodor, consultant biodiversitate, reprezentant al firmei care efectuat studiile de mediu, Marius Răducan, avocatul primăriei, Celzin Latif, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Constanța, Viorica Bâscă, directorul executiv al Administrației Rezerveției Biosferei Delta Dunării (ARBDD) – ultimii doi au participat on line.
Scopul întâlnirii a fost de a facilita accesul mass media la informații direct de la sursă și posibilitatea de a dresa întrebări reprezentanților instituțiilor implicate în procesul de avizare și control pentru această investiție.
După terminarea discuțiilor, reprezentantul investitorului Logis Project SRL, Cristian Stanciu, a răspuns la rândul lui intrebărilor jurnaliștilor.
Am grupat declarațiile participanților și răspunsurile pe care aceștia le-au oferit jurnaliștilor pe 10 teme de interes, exact subiectele care au generat dezbateri ample în rîndul opiniei publice în ultimele săptămâni.
1. SE CONSTRUIEȘTE PE PLAJĂ?
– Construcția la care se face referire NU se află pe plajă. Lucru confirmat de altfel de toate instituțiile și autoritățile – Vasile LUMÎNARE, primar comuna Corbu.
– Construim limitrof plajei, NU pe plajă! De altfel, pe siteul oficial al Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Constanța, „Imobile eTerra”, se vede clar unde este parcela noastră (cu număr cadastral) și unde este plaja. Iar între parcela noastră și plajă mai este o parcelă, care e a primăriei. NU suntem pe plajă! Aceasta este o informație falsă – Cristian STANCIU, reprezentant LOGIS PROJECT.
2. LEGEA PERMITE SĂ SE CONSTRUIASCĂ ÎNTR-O ARIE PROTEJATĂ?
– S-a vehiculat în spațiul public că din cauza faptului că este Rezervație a Biosferei, nu se poate construi. Nimic mai fals! Multă lume a fost prin Delta Dunării, în pensiuni sau în coplexuri turistice nou construite în Delta Dunării. Tot ce s-a construit în Deltă după 1990, și s-au construit complexuri turistice și multe pensiuni, s-a construit în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Tot ce s-a construit după 2007, a fost construit în cele două situri Natura 2000 și în Rezervația Biosferei Delta Dunării. Dovada faptului că în Rezervația Biosferei Delta Dunării nu este interzisă construcția de locuințe este chiar ”Regulamentul cadru de urbanism pentru RBDD”. Nu poți elibera un regulament care prevede de exemplu condiții de amplasare, echipare și configurare a clădirilor, în zone în care construcțiile ar fi interzise.
Nu există nicio lege care să interzică să se construiască. Totul e legat de impactul pe care construcțiile le au asupra mediului. Deci se poate construi, în anumite condiții.
În ariile naturale protejate de mari dimensiuni, cum este Rezervația Biosferei Delta Dunării, apare zonarea, căci nu fiecare metru pătrat din rezervație are aceeași valoare. În ARBDD sunt trei zone: zone strict protejate, zone tampon și zone de dezvoltare durabilă, cum este aici, la Corbu. În zonele de dezvoltare durabilă se poate construi dacă impactul asupra mediului nu este semnificativ.
O discuție similară este legată de siturile Natura 2000. Există construcții cum ar fi autostrăzi, drumuri naționale, căi ferate, care trec prin situri Natura 2000. Noi am lucrat pentru multe proiecte de acest gen. În acele situații în care studiile au arătat că impactul asupra speciilor protejate este foarte mic, proiectele s-au putut implementa. Nimeni nu oprește construcția unei autostrăzi dacă se dovedește prin indici cuantificabili că impactul este nesemnificativ pentru speciile și habitatele pentru care situl a fost desemnat – Călin HODOR, biolog, consultant biodiversitate.
– Parcelele se află în ZN4, zonă mixtă, unde sunt admise funcțiuni precum: locuire permanentă, locuire sezonieră, case de vacanță, cazare turistică în locuire tradițională, hoteluri cu maxim 20 de camere, campare, comerț, servicii – Celzin LATIF, director executiv APM Constanța.
– Comuna Corbu se află la marginea Rezervației Biosferei Delta Dunării. Aceasta impune respectarea regulamentului rezervației, dar în același timp comuna se situează în zona economică de dezvoltare durabilă. În această zonă de dezvoltare este permisă construcția și dezvoltarea economică, cu respectarea întregului pachet de reglementări și restricții elaborate de ARBDD – Vasile LUMÎNARE, primar comuna Corbu
– Există hotărârea de guvern 1516 din anul 2008, care regelemenetază modul în care se poate construi pe teritoriul Rezervației Bisoferei Delta Dunării. Întrebarea este de ce ar exista o astfel de hotărâre, dacă nu ai avea voie să construiești? În anexa hotărârii sunt menționate toate localitățile în care aceasta se aplică. Corbu nu este în această listă. De aproximativ doi ani, pe masa Guvernului se află o modificare a acestei hotărâri, în care este inclusă și comuna Corbu. Cumva, noi am prevăzut lucrul ăsta și am aplicat acele reguli de urbanism aici – Cristian STANCIU, reprezentant LOGIS PROJECT.
3. SE POATE SE CONSTRUI LEGAL PE DUNE DE NISIP?
– S-a vehiculat ideea că este interzis a se construi pe terenuri acoperite de dune, conform OUG 202 din 2002, doar că s-a omis și continuarea: dacă afectează securitatea mediului, iar noi am dovedit că nu o afectează.
Pe de altă parte, aș vrea să spun că aceste „dune mobile embrionare” diferă de termen geomorfologic de „dune”.
În plus, în trecut în 2014, aceste dune au fost ARATE, distruse în totalitate pe o suprafață de aproximativ 10 hectare! Nici acum starea lor nu este foarte bună, din cauza turismului haotic și a unor plante invazive – Călin HODOR, biolog, consultant biodiversitate.
4. AVIZAREA S-A FĂCUT CU INCĂLCAREA LEGII?
– Amplasamentul în suprafață de 8099 mp face parte din PUZ-ul Lotizare sat de vacanță cu specific pescăresc 1, în suprafață de 20,89 hectare, pentru care a fost emis Avizul de Mediu nr. 9 din 11.08.2016, de la ARBDD. Plan aprobat prin HCL 34/2017, respectiv HCL 69/2017, al Primăriei Corbu.
Pentru Planul urbanistic s-a obținut avizul Comitetului Național al Zonei Costiere, reunit în ședința din data de 24.09.2015. APM Constanța a derulat procedura de evaluare a impactului asupra mediului, conform prevederilor legii 293/2018 și cu respectarea Circularei Ministerului Mediului nr. 4654 din 02.07.2020. Agenția pentru Protecția Mediului Constanța e emis acordurile de Mediu nr. 8 și 9, din 27.10.2020. Actele care au stat la baza emiterii acordurilor de mediu: Adresa ANANP nr. 5466 din 7.08.2020 cu privire la obiectivele de conservare stabilite pentru speciile și habitatele potențial afectate de proiectele propuse, Avizul ARBDD nr. 41 din 24.09.2020, avizul ARBDD nr. 42 din 24.09.2020, avizele de gospodărire a apelor nr. 120 și 121 din 23.12.2019, Certificatele de Urbanism nr. 7 și 8 din 18.01.2019 și Studiul de Evaluare Adecvată și Raportul privind Impactul asupra factorilor de Mediu.
În cadrul procedurii, urmare a etapei de încadrare, APM Constanța, având în vedere și punctul de vedere emis de ARBDD, a luat decizia de continuare a procedurii de evaluare adecvată, deoarece cele două proiecte puteau avea efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000. Studiile de evaluare au fost completate/revizuite la solicitarea APM Constanța, inclusiv cu raportarea la obiectivele de conservare stabilitate de către ANANP pentru speciile și habitatele potențial afectate.
Acordurile de mediu au fost emise ulterior emiterii de către ARBDD a avizelor favorabile cu condiții, nr. 41 și 42, din 24.09.2020 – Celzin LATIF, director executiv APM Constanța.
– În cadrul ARBDD decizia nu o ia o singură persoană. Sunt implicate mai multe servicii și personalul din teren. Precizarea pe care vreau s-o fac în acest moment este că ARBBDD a impus administratorului niște condiții în care se pot desfășura lucrările necesare, de la organizare de șantier și până la definitivarea proiectului, a căror respectare ARBDD o urmărește în permanență prin verificări în teren. Mai mult decât atât, sunt impuse perioade în care este interzisă activitatea de construire tocmai pentru că discutăm despre un SPA.
Tot pe parcursul obținerii acordului de mediu, s-a primit și avizul ANANP-ului Agenția Națională pentru Arii Naturale și Protejate, cea care a definit obiectivele specifice și de interes și care a apreciat că în studiul de evaluare adecvată sunt respectate obiectivele specifce cu țintele respective – Viorica BÂSCĂ, director executiv ARBDD.
5. STUDIUL A FOST FĂCUT PE GENUNCHI și A FOST REALIZAT ÎN MAI PUȚIN DE UN AN?
– Am auzit comentarii la adresa studiului nostru, cum că nu ar fi fost făcut într-un an, așa cum legea o prevede. E adevărat. Pentru cele aproape trei hectare de teren pe care le-am trecut în evaluare nu a fost un an de studiu amănunțit. Au fost aproape ZECE ANI DE STUDIU! Studiile au început, pentru partea de plan, în toamna anului 2013 și au continuat până în prezent, și vor continua cel puțin 3 ani după terminarea construcțiilor, pentru a se putea corect monitoriza impactul acestora.
Strict pentru acele aproape 3 hectare, studiile au fost concentrate în 2019. De altfel, metodologiile și modul de cartare au fost descrise în studiile prezentate și arată că evaluarea speciilor și habitatelor a fost făcută în toate perioadele ciclurilor lor biologice.
Sunt aici pentru că reprezint compania care a făcut studiul de evaluare adecvată. Spun că o reprezint pentru că acest studiu a fost făcut de o echipă de specialiști din mai multe domenii. Legislația impune ca să existe câte un expert pentru fiecare domeniu al biodiversității și, de asemenea, să acopere cel puțin un an de zile de documentare și cercetare a habitatelor.
A mai fost o acuză: datorită faptului ca suntem plătiți pentru analiză de către dezvoltator, am scrie la comandă. Studiul a fost făcut independent, de către cei mai buni experţi. Studiile de mediu nu țin cont de proprietatea terenului, noi avem obligația evaluării impactului unui proiect, raportat la întreaga arie protejată, necontând în ce proprietate se află.
Prin studiile pe care noi le-am făcut în acești ani și prin raportul de la studiul de evaluare adecvată, am dovedit că proiectul nu afectează securitatea mediului, impactul este nesemnificativ și astfel nu este o activitate interzisă – Călin HODOR, biolog, consultant în biodiversitate.
– Niciodată pe parcursul acestor dezbateri publice nu s-a contestat calitatea studiului. Pentru că sunt special termenele lăsate de legislația în vigoare pentru a se lua în seamă aceste contestații. Pentru orice nelămuriri, ARBDD poate pune la dispoziție toate documentele și poate răspunde la toate întrebările – Viorica BÂSCĂ, director executiv ARBDD.
6. ESTE CORBU O PLAJĂ SĂLBATICĂ?
– În fiecare vară, plaja Corbu este asaltată de un număr foarte mare de turiști în urma cărora rămân tone de gunoi. Pe plajă nu există nici un fel de facilități care să prevină degradarea zonei. Fără aceste facilități nu pute vorbi de un turism ecologic și responsabil. În fiecare an, ARBDD recunoaște dimensiunea munților de gunoaie care se strâng în urma turismului necontrolat din zonă.
Plaja din Corbu nu este sălbatică, ci mai degrabă antropizată, pentru că această plajă este an de an invadată de turismul necontrolat și de masele mari de oameni care vin cu cortul. Autoritățile locale au elaborat în acest sens un PUZ care reglementează zonele în care se poate construi, în care se regăsesc prevederile și restricțiile elaborate de ARBDD – Vasile LUMÎNARE, primar comuna Corbu.
7. INVESTIȚIA AFECTEAZĂ MEDIUL?
– În baza obiectivelor de conservare comunicate de ANANP, elaboratorul documentației a cuantificat o pierdere de 0,2556 ha din habitatul Dune mobile embrionare, suprafața ce e posibil să fie afectată de impactul cumulat, reprezentînd un procent de 0,0224% din suprafața habitatului, procent care se regăsește în valoarea țintă stabilită de ANANP de 0,059%, conform obiectivelor de conservare – Celzin LATIF, director executiv APM Constanța.
– În timpul procedurii, ne-a fost recomandat ca acele case să nu fie fundate, în mod normal, pe teren, și le-am făcut cumva lacustre, pe niște piloți de beton, astfel că suprafața pe care noi o afectăm este mult mai mică. În loc să avem un 250 mp, cât are placa, avem undeva la 30 mp. pentru fiecare casă. Pe restul suprafețelor, de până la 250 de mp, vegetația se va reface.
Aș vrea să vă mai spun că de când am început lucrarea am adunat peste 200 de tone de gunoi, lăsat în urmă de-a lungul timpului de cei care practică un turism haotic aici. După ce vom deschide satul pescăresc, ne vom ocupa de curățenie, cel puțin în zona noastră de plajă – Cristian STANCIU, reprezentant LOGIS PROJECT.
8. TERENUL ESTE PROPRIETATE PUBLICĂ?
– La propunerea Comisiei de Fond Funciar s-a emis un titlu de proprietate. Acest titlu de proprietate a fost avizat de Instituția Prefectului. Ulterior, acest titlu de proprietate, a intrat în circuitul civil, prin vânzări. La momenul 2019, dezvoltatorul a prezentat instituției noastre, primăriei, un contract de vânzare cumpărare, încheiat la notariat, cu o carte funciară. Noi doar am luat act. Că în această punere în posesie ar fi sincope în documentele emiterii titurilor de proprietate, sunt instituții abilitate care se pot pronunța – Marius RĂDUCANU, avocatul Primăriei Corbu.
– Terenul a fost cumpărat printr-un act de vânzare cumpărare, nu cunosc istoricul din spate al terenului, cum a fost pus în posesie primul proprietar. Știu doar că atunci când am cumpărat, actele au fost verificate de două echipe de avocați și lucrurile erau în regulă, extrasele de carte funciară erau în regulă, terenul era actualizat în siteul oficial al OCPI. Suntem cumpărători de bună credință, înaintea noastră au fost alți proprietari, nu am cumpărat de la cel care a fost pus în posesie – Cristian STANCIU, reprezentant LOGIS PROJECT.
9. S-AU ORGANIZAT CONSULTĂRI ȘI DEZBATERI PUBLICE? AU EXISTAT TERMENE DE CONTESTAȚIE?
– Legislația românească prevede pentru un proiect ceea ce se numește dezbatere publică. În dezbaterea publică, atât la PUZ cât și la faza de proiect există 10 zile de consultare și contestare la încadrarea proiectului, alte 30 de zile de consultare, înainte de dezbaterea publică și încă 10 zile după luarea deciziei. Au fost deci 100 de zile de consultare, la faza de plan și proiect, în care autoritatea competentă pentru protecția mediului ar fi putut fi sesizată – Călin HODOR, biolog, expert în biodiversitate.
– Legea a permis întotdeauna atât consultarea cât și participarea la dezbateri publice. Niciodată, începând din 2015 de când se parcurg procedurile pentru aceste două subiecte, cel puțin la sediul ARBDD și nici în dezbaterile publice organizate, nu a fost primit niciun document, nici pe solicitarea de consultare, nicio contestație, niciun alt tip de reclamație – Viorica BÂSCĂ, director executiv ARBDD.
– La momentul consultării publice la Primăria Corbu, a fost prezentă o persoană de la Eco Civica București. În decembrie 2021, Asociația a formulat o acțiune pe rolul Tribunalului București un litigiu care are ca obiect suspendarea actului administrativ – autorizația de construcție. Instituția a formulat apărările necesare, s-au depus înscrisuri la instanță și pe 4 martie 2022 vom avea dezbaterile asupra fondului cauzei. Actele emise de noi au avut caracter legal, complet, am respectat toate procedurile prevăzute de lege, însă, la acest moment instanțele de judecată urmează să se pronunțe – Marius RĂDUCAN, avocatul primăriei Corbu.
10. SE VOR OPRI LUCRĂRILE?
– Am luat în calcul oprirea lucrărilor, doar că oprirea unui șantier nu este ca atunci când vrei să oprești o mașină pe stradă, frânezi și cobori din ea, ci implică foarte multe lucruri, logistic și financiar. Sunt implicații foarte mari, lucrările trebuie conservate, ne obligă și legea să facem asta. Nu vă pot da un răspuns ferm, dacă le opresc sau nu, dar am luat în calcul și asta, din respect față de opinia publică. S-a făcut foarte multă agitație pe marginea acestui subiect, din punctul nostru de vedere s-au vehiculat foarte multe informații trunchiate, scoase din context. Vom încerca să demontăm toate aceste afirmații prin documente – Cristian STANCIU, reprezentant LOGIS PROJECT.
