Cartierul social Henri Coandă din Constanța, inaugurat în 2012, a fost construit pentru a oferi locuințe sociale persoanelor defavorizate din oraș. Creat în timpul mandatului fostului primar Radu Mazăre, cartierul a găzduit încă de la început o populație diversă, care se confruntă cu numeroase dificultăți sociale.
Cartierul a ajuns să aibă o reputație controversată, în special din cauza problemelor legate de infracționalitate. Pornind de la această realitate, am vrut să vedem modul în care locuitorii cartierului percep politica, instituțiile și viitorul țării.
Cu cine votează cartierul social Henri Coandă din Constanța
Pentru a înțelege mai bine în ce cred acești oameni, ce valori susțin și în ce politicieni își pun încrederea, am stat de vorbă cu câțiva locuitori ai cartierului Henri Coandă.
Ce am descoperit a fost o lipsă generalizată de încredere în instituții și autorități. Atât cele românești cât și cele europene. În majoritatea cazurilor, locuitorii au arătat că nu au o înțelegere clară a modului în care funcționează instituțiile statului, în special cele europene. Iar dezinformarea și fenomenul fake news par să fi influențat în mod semnificativ modul în care cei mai mulți și-au format opiniile.
Deși majoritatea intervievaților și-au exprimat neîncrederea în politicieni, unii au avut totuși preferințe bine definite. Printre candidații menționați s-au numărat Marcel Ciolacu de la PSD, Diana Șoșoacă, liderul partidului SOS, și Elena Lasconi, candidata USR. De asemenea, a fost menționat și George Simion, de la Partidul AUR.
Pe lângă aceste opțiuni politice, cei mai mulți interlocutori și-au manifestat nostalgia față de regimul comunist și figura paternă a lui Nicolae Ceaușescu.
Intoleranță și xenofobie, pe fondul dezinformării
Discuțiile ne-au oferit o imagine asupra diversității de opinii politice din cartierul Henri Coandă, dar și asupra unor tendințe care reflectă neîncrederea profundă în instituții și politicieni. Majoritatea locuitorilor fie susțin politicieni populiști, fie își manifestă nostalgia față de regimul comunist, în timp ce unii sunt complet deconectați de realitățile politice.
De asemenea, intervievații și-au manifestat profunda intoleranță față de persoanele LGBTQ și antipatia față de companiile străine care activează în România. Majoritatea locuitorilor din cartierul Henri Coandă par să fie prinși într-un cerc vicios de neîncredere și dezinformare. Demersul nostru jurnalistic își propune să aducă aceste realități în fața publicului și să ofere o imagine autentică asupra provocărilor și speranțelor politice din cel mai marginalizat cartier al Constanței.
Mihai Răzvan ROTARU
