Fără categorie

Vasile Puscas, cel mai bun negociator al Romaniei

Vasile Puscas, cel mai bun negociator al Romaniei
Vasile Puscas, cel mai bun negociator al Romaniei

ZIARUL DE MURES

18 August 2009

A negociat, cu succes, reacordarea de catre SUA a Clauzei Natiunii cele mai Favorizate Romaniei, precum si conditiile de aderare a tarii noastre la UE. Care sunt consideratiile lui Vasile Puscas, seful Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului, privitoare la politica externa a Romaniei, la absorbtia fondurilor europene sau la proiectul Nabucco, aflati din interviul acordat in exclusivitate Ziarului de Mures.

Reporter: Ati participat, la sfarsitul lunii iulie, la lucrarile Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe care s-a desfasurat la Bruxelles. Cu ce rezultate v-ati intors pentru tara noastra?

Vasile Puscas: In prima sesiune a presedintiei suedeze, la CAGRE au fost discutate prioritatile agendei presedintiei si Consiliului, printre care se numara si continuarea extinderii Uniunii Europene, Strategia pentru Marea Baltica, o strategie pentru cresterea locurilor de munca. Un subiect cu relevanta nu doar pentru Romania, ci si pentru…

Vasile Puscas, cel mai bun negociator al Romaniei

ZIARUL DE MURES

18 August 2009

A negociat, cu succes, reacordarea de catre SUA a Clauzei Natiunii cele mai Favorizate Romaniei, precum si conditiile de aderare a tarii noastre la UE. Care sunt consideratiile lui Vasile Puscas, seful Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Guvernului, privitoare la politica externa a Romaniei, la absorbtia fondurilor europene sau la proiectul Nabucco, aflati din interviul acordat in exclusivitate Ziarului de Mures.

Reporter: Ati participat, la sfarsitul lunii iulie, la lucrarile Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe care s-a desfasurat la Bruxelles. Cu ce rezultate v-ati intors pentru tara noastra?

Vasile Puscas: In prima sesiune a presedintiei suedeze, la CAGRE au fost discutate prioritatile agendei presedintiei si Consiliului, printre care se numara si continuarea extinderii Uniunii Europene, Strategia pentru Marea Baltica, o strategie pentru cresterea locurilor de munca. Un subiect cu relevanta nu doar pentru Romania, ci si pentru pozitionarea Uniunii Europene in contextul crizei economice globale, a fost cel referitor la gestionarea acestei crize. Presedintiei suedeze ii revine misiunea nu doar de a pune in acord politicile statelor membre pentru gestionarea actualei crize economice, ci si de a pregati terenul pentru repozitionarea Uniunii Europene in perioada post-criza. In acest context, Romania isi propune sa respecte regulile Pietei Interne, dar si sa gaseasca noi solutii pentru problemele comune: somaj, locuri de munca, crestere economica. Schimbarile climatice sunt un alt subiect foarte important pe agenda presedintiei suedeze, care intereseaza in mod deosebit Romania.

Rep.: Cat de importanta ar fi pentru Romania realizarea unei strategii pentru regiunea Marii Negre, dupa modelul Marii Baltice?

V.P.: Din punctul meu de vedere, Romania are un rol foarte important in aceasta zona, pentru ca regiunea Marii Negre este parte a Europei si nu doar o periferie geografica a ei. Ganditi-va la faptul ca, dintre toate statele care au iesire la Marea Neagra, doar Romania si Bulgaria sunt state membre ale Uniunii Europene. Regiunea Marii Negre este o zona de importanta strategica pentru Uniunea Europeana, iar actorii europeni ar trebui sa desfasoare o politica de sprijinire a tarilor din zona. Cel mai recent exemplu este cel al sprijinului financiar oferit Ucrainei de Uniunea Europeana, prin care aceasta din urma va incepe modernizarea retelei de depozitare, transport si distributie a gazului. Acordul semnat este un exemplu de utilizare a negocierilor, care trebuie sa primeze in fata confruntarilor. Uniunea Europeana a dat semne clare de constientizare a importantei zonei, inclusiv prin adoptarea Comunicarii din 2007 “Sinergia Marii Negre”. Astfel, Romania se poate angaja in dezvoltarea politicilor Uniunii si intarirea sau crearea de noi mecanisme de cooperare regionala, asociate Politicii de Vecinatate si Parteneriatul Estic. Obiectivele si oportunitatile sunt foarte clare pentru noi: dezvoltarea infrastructurii zonei si a transportului maritim, industria si tehnologia maritima, protectia mediului, turismul, gestionarea zonelor de coasta, industria pescuitului, educatia si cultura, energia si resursele naturale. Astfel de obiective, desigur cu sublinierea specificitatii zonei, sunt proiectate si pentru sub-regiunea Marii Baltice.

“Ganditi-va la faptul ca, dintre toate statele care au iesire la Marea Neagra, doar Romania si Bulgaria sunt state membre ale Uniunii Europene. Regiunea Marii Negre este o zona de importanta strategica pentru Uniunea Europeana, iar actorii europeni ar trebui sa desfasoare o politica de sprijinire a tarilor din zona.”

Rep.: Una din problemele cu care se confrunta tara noastra este capacitatea redusa de absorbtie a fondurilor europene. Ce considerati ca ar trebui facut in acest sens?

V.P.: In opinia mea, nu capacitatea de a absorbi bani este problema in Romania, ci mai degraba preferinta birocratiei noastre pentru abordari complicate care sa lase impresia intangibilitatii. Dati-mi voie sa va ofer doar un exemplu: suntem cu totii paralizati de teama potentialei coruptii privind utilizarea fondurilor structurale. Numai ca, pana la acest moment, din fonduri structurale, Romania nu a absorbit efectiv decat avansuri. Acestea sunt sume platite in mod automat de Comisia Europeana pentru inceperea derularii proiectelor. Asadar, ne temem de ce suspectam, ori de ce facem? In al doilea rand, Romania ar trebui sa aiba o viziune clara pentru urmatorii 10 – 20 de ani.
Fondurile europene sunt resurse a caror utilizare este destinata in primul rand dezvoltarii. Resursele puse la dispozitia Romaniei sunt de aproximativ 20 de miliarde de euro prin fondurile structurale si de coeziune de peste 10 miliarde de euro prin fondurile de dezvoltare rurala si de pescuit. Procesul de absorbtie nu este insa nici simplu, nici liniar si nici nu se intampla de la sine. In mentalitatea noastra si mai ales administrativa, uzata de practica utilizarii, sau mai precis a inconsecventei utilizari a fondurilor provenite de la institutiile financiare internationale, implementarea unui proiect presupunea atingerea obiectivelor si respectarea legislatiei nationale. In cazul fondurilor europene, conditionalitatile sunt complexe si nu sunt exclusiv de natura legislativa, ci contin si o componenta institutionala. Mai mult, pentru a accesa fonduri precum cele din POS de Mediu sau POR, autoritatile publice care sunt beneficiari de cele mai multe ori, ar trebui sa interactioneze cu structuri private, responsabilitatea pentru gestionarea contractului, dar si pentru realizarea obiectivului de investitii fiind una partajata. In Romania aceasta cultura a cooperarii/a parteneriatului pare a fi veriga cea mai slaba.
Pe de alta parte, trebui sa intelegem exact ce inseamna partajarea de sarcini. Institutiile publice sunt cele care ar trebui sa aiba viziunea, dar si proiectele concrete de dezvoltare. Procesul de selectie a executantului trebuie sa fie unul transparent iar beneficiarul trebuie sa se asigure ca primeste exact pentru ceea ce a platit, inclusiv la timp. Desigur, in tot acest proces exista structuri specializate atat publice cat si private care in Romania se dezvolta treptat. Tot sistemul parcurge o curba de invatare iar interesul Romaniei este ca aceasta perioada de rodare a sistemului sa fie cat mai mica. In contextul crizei economice, implementarea proiectelor finantate din fonduri europene poate genera un efect de multiplicare a investitiilor si, implicit, va avea efecte pozitive asupra economiei tarii si asupra veniturilor cetatenilor.

“Mai mult, pentru a accesa fonduri precum cele din POS de Mediu sau POR, autoritatile publice care sunt beneficiari de cele mai multe ori, ar trebui sa interactioneze cu structuri private, responsabilitatea pentru gestionarea contractului, dar si pentru realizarea obiectivului de investitii fiind una partajata. In Romania aceasta cultura a cooperarii/a parteneriatului pare a fi veriga cea mai slaba.”

Rep.: Care credeti ca este prioritatea numarul 1 a Romaniei in ceea ce priveste politica externa pe termen mediu si lung?

V.P.: Mi-as dori ca Romania sa devina nu doar un actor activ, ci si un factor decisiv pe scena Uniunii Europene. Sigur, aceasta afirmatie implica foarte multe planuri, de la cel politic, la cel economic, de mediu si social. In acest moment, Uniunea Europeana traverseaza o etapa dificila de transformari interne si provocari globale, care ne vor afecta si pe termen mediu si lung. Este nevoie de multa vointa si diplomatie pentru a face fata problemelor actuale si provocarilor viitoare.In acest context, Romania ar trebui sa fie un partener credibil si influent in procesul decizional european, punand accent pe realizarea politicilor europene, conform aspiratiilor si intereselor cetatenilor europeni, inclusiv ale celor romani.Pe de alta parte, Romania trebuie sa-si sustina ferm pozitia pe care o are nu numai in cadrul Uniunii Europene, ci si pe intreaga scena internationala, pentru a face fata interdependentelor complexe ale globalizarii. Scopul nostru, ca tara, este sa sustinem cat mai bine interesele cetatenilor romani in cadrul Uniunii Europene, sa promovam bunele practici si eficienta in procesul decizional intern si, implicit, al celui european. Romania trebuie sa isi asume un rol activ in implementarea masurilor de imbunatatire a pietei interne, avand in vedere ca acest demers este vital pentru refacerea economiei europene. Un alt exemplu este nevoia de a gasi un raspuns pentru viitorul Strategiei Lisabona post-2010, fiind nevoie de un amplu proces de reflectie din partea Romaniei si a tuturor statelor membre pentru a include interesele specifice tarii noastre in viziunea de evolutie a Uniunii Europene. Pozitia Romaniei pe piata interna europeana s-ar intari si daca ar creste rolul educatiei si cercetarii stiintifice, teme importante din punctul de vedere al Uniunii Europene, care a dedicat acest an creativitatii – inovarii, element cheie pentru dezvoltarea individuala, sociala si economica. Trebuie sa aspiram sa fim competitivi pe piata globala, dar pentru aceasta va trebui sa gasim impreuna instrumentele necesare dezvoltarii unei economii bazate, in primul rand, pe cunoastere si cercetare, creativitate si inovare.
Din acest punct de vedere, Romania ar trebui sa promoveze si sa sustina dezvoltarea de parteneriate inter-regionale, care vor juca un rol crucial, ca motor al progresului, in perioada post-criza. Doresc, astfel, sa aduc in discutie si conceptul de “Nou Regionalism”, prin prisma politicilor de dezvoltare regionala europeana. Avem nevoie de o mai mare mobilitate, care sa favorizeze schimbul de idei si valori si care sa impulsioneze dinamica relatiilor sociale si economice dintre Romania si celelalte state membre, dar si zonele invecinate.

Rep.: Ati recomandat de curand autoritatilor romane sa realizeze o evaluare a noului cadru de reglementare a tarifelor de securitate aviatica. De ce acest demers?

V.P.: Recomandarea am facut-o in cadrul Reuniunii de coordonare in domeniul afacerilor europene din luna mai 2009, avand in vedere obiective specifice, legate de garantarea transparentei, a nediscriminarii si a consultarii companiilor aeriene atunci cand se fixeaza nivelul tarifelor, precum si a corelarii tarifelor de securitate cu costurile, inclusiv cele care-i privesc pe pasageri, dar si pe transportatorii de marfuri. De altfel, Comisia Europeana a adoptat, la 11 mai a.c., o propunere de directiva privind tarifele de securitate aviatica in Europa. Aceasta vine ca urmare a unui raport recent cu privire la finantarea securitatii aviatice, care analizeaza inclusiv efectele asupra costului serviciilor aviatice catre companii si cetateni. Potrivit Comisiei Europene, tarifele de securitate, pentru a fi eficiente, trebuie sa fie nediscriminatorii si corelate strict cu costurile, tinand cont si de necesitatea garantarii unei concurente corecte.

Rep.: Ati negociat si cu americanii si cu europenii. Cu care a fost mai usor?

V.P.: Diferenta in negocieri se face atat in ceea ce priveste stilurile nationale, cat si cele institutionale si personale. Au existat multe dificultati in ambele cazuri, pe care eu le-am privit mai degraba ca provocari si, ca sa fiu sincer, partea cea mai dificila a fost sa negociez cu romanii. In paranteza fie spus, in derularea acestor negocieri internationale a trebuit sa realizez, in paralel, negocieri foarte intense cu diferiti actori din Romania, atat pe teme economice si sociale, dar si politice.

“Au existat multe dificultati in ambele cazuri (negocieri cu americanii si cu europenii n.r.), pe care eu le-am privit mai degraba ca provocari si, ca sa fiu sincer, partea cea mai dificila a fost sa negociez cu romanii.”

Rep.: O intrebare de final: ce pasiuni aveti in timpul liber?
V.P.: Sunt un mare iubitor de natura, un pasionat al muzicii, dar si, fireste, al literaturii, istoriei si relatiilor internationale.

O cariera prodigioasa

Vasile Puscas este profesor la Universitatea “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca. Preda cursuri de istorie contemporana, relatii internationale si negocieri. Este membru in mai multe asociatii profesionale din Romania si din strainatate. Incepand cu anul 2000 preda la Institutul Universitar International de Studii Europene din Gorizia, Trieste (Italia).
Intre anii 1991 si 1994 a lucrat ca diplomat, la New York si Washington DC. Din decembrie 2000 pana la finalul negocierilor de aderare cu Uniunea Europeana (decembrie 2004), a fost negociator-sef al Romaniei si membru in Guvernul Romaniei. Intre 2000 si 2008 a fost membru al Parlamentului roman. In decembrie 2008 a fost numit sef al Departamentului pentru Afaceri Europene, in cadrul Guvernului roman.

Alex TOTH 
 

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top