Liderii UE au convenit asupra unor măsuri menite să sprijine ţările cu datorii şi să refacă stabilitatea financiară a Europei.
Deciziile luate 
la summitul din 26 octombrie reprezintă răspunsul UE la criza datoriilor care afectează unele ţări din zona euro. Această criză ameninţă stabilitatea economică a întregii zone şi, prin extensie, stabilitatea altor state membre.
„Pachetul asupra căruia am convenit este unul complet şi confirmă faptul că Europa va face tot ce este necesar pentru a menţine stabilitatea financiară”, a declarat preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso.
Mai multe împrumuturi pentru Grecia
Una dintre soluţiile viabile prin care Grecia poate fi ajutată constă în acordarea de către UE şi FMI a unui nou împrumut de până la 100 de miliarde de euro. Băncile şi alţi creditori privaţi au convenit, de asemenea, să şteargă 50% din datoria Greciei. Prin acest pachet de măsuri, se urmăreşte reducerea deficitului public al Greciei la 120% din PIB, până în 2020.
Sprijin…
Liderii UE au convenit asupra unor măsuri menite să sprijine ţările cu datorii şi să refacă stabilitatea financiară a Europei.
Deciziile luate la summitul din 26 octombrie reprezintă răspunsul UE la criza datoriilor care afectează unele ţări din zona euro. Această criză ameninţă stabilitatea economică a întregii zone şi, prin extensie, stabilitatea altor state membre.
„Pachetul asupra căruia am convenit este unul complet şi confirmă faptul că Europa va face tot ce este necesar pentru a menţine stabilitatea financiară”, a declarat preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso.
Mai multe împrumuturi pentru Grecia
Una dintre soluţiile viabile prin care Grecia poate fi ajutată constă în acordarea de către UE şi FMI a unui nou împrumut de până la 100 de miliarde de euro. Băncile şi alţi creditori privaţi au convenit, de asemenea, să şteargă 50% din datoria Greciei. Prin acest pachet de măsuri, se urmăreşte reducerea deficitului public al Greciei la 120% din PIB, până în 2020.
Sprijin suplimentar pe timp de criză
Liderii UE au convenit asupra consolidării Fondului european de stabilitate financiară (FESF), principalul instrument de care dispune Uniunea pentru a sprijini ţările îndatorate, însă fără a mări contribuţia statelor membre. Capacitatea de creditare a fondului va creşte de cinci ori, până la 1000 de miliarde de euro, cu sprijinul pieţei private.
Reforme bancare
Guvernele vor oferi garanţii băncilor afectate de criza datoriilor suverane. Aceste garanţii vor fi coordonate la nivelul UE şi le vor permite băncilor să ofere în continuare împrumuturile necesare pentru stimularea creşterii şi crearea de locuri de muncă.
O măsură temporară prevede că, până în iunie 2012, băncile sunt obligate să-şi mărească baza de capital până la 9%. Pentru a atinge acest obiectiv, ele ar urma să reducă bonusurile şi dividentele acordate investitorilor.
Recapitalizarea va consolida sistemul bancar. Băncile vor utiliza mai întâi surse private de capital şi, dacă este nevoie, vor beneficia de sprijinul guvernelor naţionale. În ultimă instanţă, împrumuturile vor putea fi acordate prin intermediul FESF.
Consolidarea guvernanţei economice
Ţările din zona euro au aprobat şi o serie de măsuri menite să amelioreze guvernanţa economică. Va creşte gradul de coordonare a politicilor bugetare şi economice ale statelor membre şi se va monitoriza mai atent implementarea acestora.
Zona euro va lua măsuri pentru a consolida integrarea economică. Până în martie 2012, va fi elaborat un raport privind punerea în aplicare a măsurilor asupra cărora s-a convenit la summitul din 26 octombrie.
Principalele rezultate ale summitului ţărilor din zona euro
Reacţia UE la criza financiară
Europa 2020 – Strategia UE pentru creştere economică durabilă
