Toate drumurile duc la Parcul Naţional Munţii Măcin
Când spui turism în România te pufneşte râsul şi te gândeşti la dezastrul de pe plajele constănţene, sau la preţurile mari din Predeal şi din Delta Dunării. Apoi te gândeşti la serviciile de proastă calitate şi la puţinele locuri pe care le poţi vizita. Puţini sunt însă cei care ştiu că în Dobrogea există un loc unic în Europa din punct de vedere al peisajelor, al florei şi faunei şi al posibilităţilor de petrecere a timpului liber. Este vorba de Parcul Naţional Munţii Măcinului şi de rezervaţia în care acesta este inclus. Turismul şi promovarea încă sunt la început şi fac paşi micuţi, dar siguri. La fel de sigur este şi faptul că cei care ajung pentru prima oară în parc, se întorc negreşit cu dorinţa de a-l parcurge în întregime. Unicitatea şi frumuseţile rezervaţiei ne-au determinat să stăm de vorbă cu directorul Parcului Naţional Munţii Măcin, Viorel Roşca, pentru a afla care este strategia de dezvoltare şi promovare a obiectivului şi cum decurge colaborarea dintre administratorii parcului şi primăriile din imediata apropiere a rezervaţiei. Am fost plăcut surprinşi să auzim că Viorel Roşca colaborează excelent cu primarii, în derularea proiectelor, iar primarii sunt optimişti cu privire la dezvoltarea turismului în comunităţile lor.
Un articol de Andreea PAVEL
Cristian Andrei LEONTE
Viorel Roşca, directorul Parcului Naţional Munţii Măcin:
Dezvăluiri: Faptul că zona este declarată arie protejată dezavantajează comunităţile din jurul parcului?
Viorel Roşca: Acest lucru nu trebuie să îi sperie nici pe primari, nici pe localnici şi nu trebuie să fie reticenţi. Eu am discutat cu primarii, le-am explicat cum pot profita de vecinătatea cu parcul şi cum pot obţine finanţări externe, datorită parcului.
DZV: Oamenii care cresc animale sunt afectaţi de faptul că nu pot să îşi desfăşoare activităţile în zona protejată?
V.R.: Sub nici o formă. 99,7% din suprafaţa parcului este teren forestier. Prin urmare, nici înainte de înfiinţarea parcului nu se păşuna în zonă. Există 30% de păşune în culmea Pricopanului, care aparţine de Măcin şi nu există nici o problemă.
DZV: Cum vedeţi dezvoltarea zonei şi atragerea turiştilor?
V.R.: Procesul de atragere a turiştilor este deja început, prin promovarea noastră pe site-uri, prin proiectele promovate alături de primari şi elevi. Cel mai mare succes l-am avut în pregătirea copiilor în cadrul cercurilor specifice de promovare a biodiversităţii. Am avut cursuri de senior-ranger şi junior-ranger, de succes, dovadă că am câştigat premii naţionale şi internaţionale de diversitate culturală şi biodiversitate. A apărut o competiţie constructivă. Tradiţiile, obiceiurile şi diversitatea etnică şi culturală reprezintă una dintre metodele prin care am reuşit să promovăm parcul şi să atragem turişti şi alţi oameni pentru schimburi de experienţă. Faţă de 2004, când parcul era cunoscut doar de cercetători, acum este cunoscut de comunitate şi din punct de vedere al ariei protejate. Localnicii participă la consiliile consultative şi ne ascultă cu drag pentru că îi implicăm în decizii şi le cerem sfaturi. De la 2000 de turişti, picnicari, am ajuns la 30.000 de turişti. Mulţi turişti vin din Peninsula Scandinavă. Turismul ecvestru este o noutate care sigur va înregistra un succes fenomenal.
DZV: Există investitori care vor să dezvolte zona?
V.R.: În interiorul parcului nu sunt permise investiţii, dar în vecinătate avem doi investitori care au deschis primele pensiuni: una anul trecut la Nifon şi anul acesta s-a deschis o pensiune la Isaccea. Sunt turişti care vor să se cazeze şi nu au unde, iar asta ne dezavantajează. În viitor cred că vom mai avea şase pensiuni, dar nu sunt încă incluse într-un program de strategie. Mai sunt şase localnici, din vecinătate care mai au pensiuni de 6-8 locuri, pentru că i-am îndrumat să conteze pe potenţialul turistic extraordinar. Ne-am oferit să îi ajutăm gratuit pe cei care vor să îşi scrie proiectele pentru dezvoltarea turismului şi construirea pensiunilor.
DZV: Traseele de biciclete şi cele ecvestre au avut un impact pozitiv?
V.R.: Traseul ecvestru este o noutate pentru români, iar străinii sunt fascinaţi de faptul că pot admira peisaje superbe în timp ce se află pe un traseu ecvestru. Ne bazăm pe acest segment turistic şi sunt sigur că vom înregistra un succes.
DZV: Care este relaţia dintre Administraţia Parcului şi primăriile din zonă?
V.R.: Avem relaţii excelente. Ei îşi pot promova turismul, tradiţiile, produsele, se pot construi pensiuni. Toate localităţile au tradiţii şi elemente specifice şi le pot promova. Vom pune la punct şi o strategie de dezvoltare prin care îşi pot promova activităţile şi pot beneficia de veniturile alternative prin vânzarea de obiecte artizanale.
DZV: Ce le transmiteţi turiştilor?
V.R.: Vrem să îi avem ca prieteni pe toţi cei care se uită spre Măcin şi se întreabă ce e acolo şi îi asigur că dacă vor face doi-trei paşi în parc, vor reveni ca vizitatori. În trecerea lor pe lângă bătrânii munţi hercinici să intre în mirifica zonă şi vor vedea că vor deveni prietenii noştri şi vor fi fascinaţi. Îi aşteptăm pe toţi pentru că este un parc naţional al Dobrogei. Parcul este al nostru, al tuturor, o perlă de care am putea să ne bucurăm cu toţii.
Ion Acceleanu, primarul comunei Hamcearca: Încă n-am simţit avantajele vecinătăţii cu Munţii Măcin, dar avem răbdare şi cred că în viitor vom atrage turişti. Dar pentru localnici, faptul că ei protejează anumite specii, cred că reprezintă un dezavantaj, pentru că n-au voie să intre nici să ia o frunză. Sper că va veni vremea în care vom avea şi beneficii de pe urma parcului, adică să vină turiştii, să construim pensiuni, să ne promovăm tradiţiile.
Mişa Panait, primarul comunei Carcaliu: Avantajul este că am intrat în circuitul lor şi vom primi mai mulţi turişti. Cred că localitatea nu este dezavantajată de faptul că există o zonă protejată. Poate, pe de altă parte, am fi putut deschide anumite cariere. Dar ne mulţumim cu ideea că ne putem promova tradiţiile, obiceiurile şi comunitatea. Şi atunci când e vorba de binele localnicilor şi al comunităţii, nu poţi decât să te bucuri.
Doru Stoica, primarul comunei Jijila: Colaborarea cu Administraţia Parcului Munţii Măcin este foarte bună. Avantajele încă nu sunt palpabile, dar trebuie să muncim mult pentru asta şi nu ne dăm înapoi atunci când este vorba de muncă. Ne bucurăm de faptul că natura este protejată şi se conservă biodiversitatea. Toate proiectele pe care le vom derula în acest segment, vor fi în colaborare cu Administraţia Parcului. Chiar acum lucrăm la un proiect de înfiinţare de răchitării, ce implică existenţa unor culturi de răchită pentru împletituri de nuiele, coşuri, artizanat.
Andone Ichim, primarul oraşului Măcin: Parcul e parte integrantă din comunitate. Ca autoritate publică locală acordăm o importanţă deosebită activităţilor desfăşurate în parc. De asemenea, parcul reprezintă un potenţial punct de atragere a turiştilor. Parcul poate aduce avantaje economico-sociale. Ne bazăm cel mai mult pe banii europeni, ca să putem deschide câteva locuri de atracţie care să pună în valoare parcul. Nu există nici un dezavantaj faptul că e zonă protejată. Zona este atractivă şi cred că ne-am clasa pe un loc fruntaş într-un top al locurilor care merită văzute în România.
Florin Pascale, primarul comunei Niculiţel: Nu facem parte din rezervaţie, dar suntem în imediata apropiere şi să spunem că ne avantajează în dezvoltarea turismului. Din alt punct de vedere, apropierea de Munţii Măcinului, ne ajută să ne facem cunoscuţi. Ne oferă posibilitatea să ne facem cunoscuţi în ţară şi în lume, mai ales că Munţii Măcin reprezintă o perlă a turismului. Noi suntem parteneri într-un program de dezvoltare durabilă a zonei, deci s-au identificat toate oportunităţile şi posibilităţile de dezvoltare. Ne străduim cu toţii să valorificăm oportunităţile.
Niculai Caraua, primarul comunei Greci: Munţii Măcinului fac parte din cel mai vechi lanţ de munţi, hercinici, care străbătea Europa, iar rămăşiţele se regăsesc în Franţa, la graniţa cu Belgia, Podişul Dobrogei, la noi, iar ultimele sunt în Moldova. Parcul este important pentru că pe teritoriul munţilor se întâlneşte influenţa mediteraneană cu cea temperat continentală. Astfel, flora şi fauna sunt foarte bogate şi avem specii unicate în Europa: miliţeaua, bujorul, un clopoţel dobrogean şi garofiţa pitică. Sunt deosebite şi unicate. Dintre arbori avem o specie fag, iar dintre animale, putem enumera broasca ţestoasă, vipera cu corn, şopârla dobrogeană, foarte mulţi fluturi, mierle, piţigoi, vulturul pitic, căprioara, balaurul dobrogean. Zona noastră încântă prin vârfurile de granit care par să ţâşnească spre cer şi care, în combinaţie cu vegetaţia, creionează peisaje superbe. Cea mai frumoasă zonă din tot parcul e pe teritoriul comunei Greci! Noi ne mândrim cu parcul şi cu localitatea noastră şi, în viitor, zona o să fie şi mai dezvoltată şi mai frumoasă! O să atragem turişti, o să construim pensiuni. După ce o să facem un centru de informare european, la Gre
ci, o să fie mult mai bine decât acum. Primăria Greci o să facă o pensiune în fosta cooperativă de consum. Acesta e doar începutul. Avem planuri mari de dezvoltare a zonei, în interesul localnicilor din Greci şi cu ajutorul lui Dumnezeu vom reuşi!
Caracteristici generale ale turismului promovat de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului:
• Pune accentul pe importanţa din punct de vedere ştiinţific al PNMM
• Promovează obiective de interes din punct de vedere natural, istoric, cultural, rural, recreativ, astfel ca vizitatorul, să îşi poată forma o privire de ansamblu asupra acestui tărâm încărcat de frumuseţe, spiritualitate şi istorie, să poată descoperi motive suficiente şi durabile pentru a reveni în această regiune.
• Propune facilităţi şi servicii turistice inspirate de resursele locale
• Susţine şi sprijină dezvoltarea economică a zonelor învecinate parcului
• Îndeamnă la respect pentru mediul natural şi moştenirea istorică
• Participă la proiectarea unei imagini de responsabilitate ecologică în rândul vizitatorilor parcului.
