Arhiepiscopia Tomisului construieşte fără autorizaţie pe trei rezervaţii naturale şi două situri arheologice.
Zvonul, ca o adiere fierbinte de vară, că Arhiepiscopia Tomisului construiește un schit în Rezervația naturală de la Gura Dobrogei, ne-a făcut să urcăm grabnic în mașină și să dăm o tură în zonă. Am găsit locul așa cum îl știam, cu ziduri bătrâne de piatră, năpădite de pădure, ca o cetate din povești, cu peșteri misterioase, în care oamenii cavernelor și, ulterior, alte populații și-au căutat adăpost.
Păduricea de la poalele masivului în care apele au săpat Peștera Liliecilor ascunde foarte bine construcția schitului, la care doi băieți lucrează de zor. Au ridicat deja o clădire. Un călugăr și o călugăriță supraveghează lucrările, de la umbra unui copac, lângă fosta pompă de apă a localității Târgușor. Și-au amenajat spații de dormit și chiar o cabină de duș.
Un articol de Mihai Răzvan ROTARU
Amândoi sunt tineri și suspicioși: cine or fi străinii care le tulbură liniștea, mai ales că mănăstirea se construiește în cel mai mare secret. Când află că suntem jurnaliști și ne interesăm de avizele lucrării, devin și mai reticenți: ”Toate documentele sunt la primăria Târgușor, noi suntem absolut în regulă, mergeți și întrebați acolo”. Cei doi par să nu știe nimic despre prezența unor situri arheologice în zonă și nici despre faptul că se află într-o rezervație naturală. Pe măsură ce insistăm în discuție, călugării devin din ce în ce mai iritați: ”Până la urmă, toată România e un muzeu în aer liber. Asta înseamnă că nu mai putem construi nimic?! Înalt Prea Sfințitul nostru cunoaște pe toată lumea și o să obțină toate avizele necesare”. Nu știu, probabil, că avizele trebuiau eliberate înainte de începerea lucrărilor.
Primăria Târgușor nu a eliberat autorizație de construcție
La primărie avem noroc; deși tocmai se încheiase programul, viceprimarul Constantin Leancu se întoarce de acasă, pentru noi. E un om comunicativ, volubil, dar și foarte părtinitor: Construcția este în regulă, pe terenul respectiv nu există nici un sit arheologic și nu este nicio rezervație naturală. Și, până la urmă, de ce nu s-ar construi un schit, în condițiile în care șefii ocolului silvic au târle de oi pe siturile arheologice din zonă?!
Aflăm de la viceprimar că Primăria Târgușor a dat în administrare Arhiepiscopiei Tomisului un teren de 4000 de metri pătrați, situat în zona ”Pompă de apă Gura Dobrogei”, în urma unei Hotărâri de Consiliu, din data de 28.06.2011, pentru ridicarea unui schit de maici, cu hramul Dionisie cel Mic. Cerința verbală a fost făcută în urmă cu aproximativ trei ani, timp în care reprezentanții Arhiepiscopiei au căutat un loc cât mai bun pentru construirea schitului. Lotul face parte dintr-o suprafață de 10.000 metri pătrați de teren, obținut de Primăria Târgușor prin Hotărâre de Guvern.
„Eu cred că am făcut un lucru bun, nu? Acolo se construiește un schit, care nu văd cum ar putea să dăuneze zonei. În ceea ce privește autorizația de construcție, eu știu că noi am emis un astfel de document. Nu vi-l putem arăta acum, căci doamna de la cadastru nu mai e în haine de serviciu, dar vi-l trimitem noi zilele viitoare, că nu e nicio grabă!”, s-a scuzat viceprimarul.
Deși nu am înțeles gluma cu hainele de serviciu, am mers în biroul respectiv și am găsit-o pe „Doamna de la cadastru” împreună cu… Maica Stareță!. Nerebdătoare, se urcase repede în mașină și gonise până la primărie, pentru a nu-i scăpa situația de sub control. Angajatul primăriei a trebuit să recunoască faptul că Primăria Târgușor nu a emis autorizație de construcție, afirmațiile călugărilor și viceprimarului dovedindu-se a fi false!
Văzându-se descoperită, Maica Stareță s-a îmbujorat, și-a ”lepădat” pe loc sutana și a început să ne certe, pe un ton total nepotrivit pentru o persoană care a renunțat la zbuciumul vieții contemporane și s-a retras în calmul unei mănăstiri: ”Nu vă gândiți că faceți rău Bisericii? Voi ziariștii sunteți de vină, căci căutați mereu senzaționalul. Acum ce vreți, să ne dărâmați?!”.
Arhiepiscopia nu a solicitat niciun aviz
La cele trei instituții direct interesate (Agenția de Protecția Mediului, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național Constanța și Garda de Mediu) nimeni nu a auzit de această mănăstire.
„Pe acel amplasament se suprapun o rezervație naturală și două arii protejate prin legislația europeană, Sit Natura 2000. Noi nu am primit nicio solicitare pentru eliberarea unui acord de mediu”, ne-a declarat Senol Zevri, director al Agenției de Protecția Mediului Constanța.
În mod similar, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național Constanța ne-a transmis, printr-o adresă oficială, că nimeni nu a solicitat un acord pentru constuirea unei mănăstiri în acea zonă. În plus, pe acel amplasament se află două situri arheologice medievale, orașul Ester Abad și o necropolă.
Șeful Gărzii de Mediu, Vasile Petro, e hotărât să aplice legea, ca în orice altă situație: „Nu știam nimic despre construcția acestei mănăstiri. Nu este pentru prima dată când Biserica procedează în acest fel. Vom verifica imediat dacă au sau nu acord de mediu. În caz contrar, vom aplica o amendă între 500 și 700 milioane lei vechi și vom opri lucrările”.
Cine v-a comandat articolul?
Cel mai greu a fost cu reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului. Arhiepiscopul Teodosie ne-a închis telefonul în nas, spunând că are purtător de cuvânt. Am încercat și la Preotul Alin Boc (căci despre el este vorba) dar… ghinion: e în concediu și e „rupt de toate”. Ne-a trimis în schimb la secretariatul Arhiepiscopiei, unde am și depus o solicitare oficială și… am așteptat.
După o săptămână, am fost trimiși la un anume Părinte Cojocaru. Acesta a dat dovadă de multă deschidere, bun simț și chiar pricepere în ale presei: „O să vă răspundem… când vom putea. Dar de ce trebuie să apară miercuri? V-a comandat cineva articolul, nu-i așa? Că mă pricep și eu la presă…. Luați-o ca pe o glumă”.
