Interviu

Războiul cu McDonald’s, „lăcomia” multinaţionalelor şi mâncarea sănătoasă-Interviu cu „Comisarul Cattani” de Constanţa

A închis în premieră un supermarket din Constanţa, deţinut de o companie multinaţională. A amendat McDonald’s pentru că nu afişează ingredientele şi data de expirare a produselor şi a câştigat în instanţă. Astfel, compania McDonald’s va fi obligată să afişeze pe produse aceste informaţii, în toate restaurantele din România. S-a luat la trântă cu primarul Constanţei, Decebal Făgădău, pentru locurile de joacă pentru copii şi condiţiile din grădiniţe.

Este vorba despre cel poreclit comisarul Cattani, şeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Constanţa, Horia Constantinescu.

Jihad împotriva multinaţionalelor?

Dezvăluiri: Aţi pornit un jihad împotriva multinaţionalelor?

Horia Constantinescu: Nu, ci am început o ofensivă împotriva neregulilor. Dacă noi cerem românilor o aliniere strictă la lege şi mai ales la regulamentele europene care fac parte din legislaţia română, de ce nu am cere în egală măsură şi celor care au pretenţia că ne învaţă să facem comerţ să respecte aceste reguli?!

Dezvăluiri: Aveţi totuşi ceva cu multinaţionalele, ţinând cont că în discursul politic al PSD aceste companii sunt prezentate ca fiind vinovate de multe rele în România?

Horia Constantinescu: Eu cred că oamenii care se aseamănă, atât în gândire cât şi din alte perspective, pot face un lucruri împreună. Nu trebuie neapărat să fi fost o sarcină de partid, ci o constatare unanim acceptată şi anume că multinaţionalele, în oricare dintre domeniile de activitate, trebuie să se alinieze legislaţiei şi spiritului românesc.

Cu McDonald’s a fost ca în filme. Dar nu cele americane”

Dezvăluiri: E greu să lupţi cu avocaţii McDonald’s?

Horia Constantinescu: Nu aş putea spune că vorbim de o confruntare în faţa instanţei alta decât o comunicare a unor documente bine întocmite de colegii mei, a unor note scrise şi a unor susţineri ulterioare realizate cu ajutorul colegilor de la Regională. Noi nu ne prezentăm în faţa instanţei, nu ne-ar permite nici bugetul şi nici nu ar fi atât de necesar, având în vedere că actele sunt realizate bine.

Dezvăluiri: Deci nu e ca în filmele americane?

Horia Constantinescu: Nu e ca în filmele americane, pentru că McDonald’s este o companie americană puternică, dar este un rezultat ca în filme!

Dezvăluiri: Ce vreţi să obţineţi de la McDonald’s?

Horia Constantinescu: În această primă etapă, comunicarea către consumator, aşa cum prevăd actele normative, a tuturor informaţiilor pe care ar trebuie să le deţină atunci când ia decizia de a se hrăni, în ghilimele spus, cu produsele McDonald’s.

Dezvăluiri: De ce aţi pus între ghilimele „a se hrăni”?

Horia Constantinescu: Pentru că am constatat în mai multe acţiuni de control că nu neapărat ingredientele sănătoase şi frumoase prezentate în reclame sunt şi cele care intră în compoziţia meniului.

De la firmele mici, la marii retaileri

Dezvăluiri: În urmă cu vreo doi ani, se spunea în spaţiul public că instituţiile de control se duc doar peste firmele mici. S-a schimbat cumva paradigma în ultima vreme?

Horia Constantinescu: Nu aş vrea să vorbesc despre ce se întâmpla înainte, vreau să analizăm ce se întâmplă cu acest Comisariat de când am decis împreună cu colegii mei să schimbăm această strategie şi să aplicăm aceeaşi oca pentru toată lumea. Acum există un singur tip de oca.

Dezvăluiri: Credeţi că marile companii sunt lacome, aşa cum sugerează ideea taxei pe lăcomie?

Horia Constantinescu: Nu ştiu dacă lacom ar fi cuvântul pentru fiecare dintre activităţile pe care acestea le desfăşoară în România, dar aş putea spune că aroganţa unei societăţi comerciale puternice îşi face simţită prezenţa. În acest moment însă, lucrurile sunt pe drumul de cel bun.

Dezvăluiri: O taxă pe lăcomie îi sperie pe investitori sau ajută bugetul?

Horia Constantinescu: Nu sunt un finanţist, nu aş vrea să îmi depăşesc sfera de cunoştinţe, dar cred cu tărie că tot ce ne aşează pe noi pe o poziţie de egalitate cu cei prezenţi pe piaţa românescă din afara graniţelor ţării poate avea consecinţe din ce în ce mai bune pentru viaţa românilor.

Dezvăluiri: Credeţi în teoria că aceşti retaileri vând în Europa de Est produse de calitate mai slabă decât cele pe care le comercializează din Vest?

Horia Constantinescu: Există această teorie a dublului standard, încă neprobată pe teritoriul României, dar cu siguranţă Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor este pregătită să facă o analiză mult mai amănunţită. Urmează investiţii majore în laboratoarele Larex din subordinea acestei autorităţi, urmând să avem posibilitatea unei investigaţii în adevăratul sens al cuvântului.

Sunt produsele româneşti mai scumpe?

Dezvăluiri: Cum ajută ANPC ca produsele româneşti să ajungă în marile magazine?

Horia Constantinescu: Retrăgându-le pe cele slab calitativ şi informând despre consecinţele consumării produselor tratate cu tot felul de pesticide şi insecticide (mă refer aici la legume-fructe), explicând din ce în ce mai bine consumatorilor efectul consumului de grăsimi vegetale hidrogenate sau nehidrogenate poate avea consecinţe asupra sănătăţii, în timp. De ce să nu admitem faptul că sunt ţări în care acestea nu mai fac parte din ingredientele produselor, la fel cum sunt ţări în Europa care au interzis vânzarea de fructe sau legume tratate cu o serie de substanţe chimice, explicând că ingerarea zilnică a acestor substanţe poate avea efecte nocive.

Există o disponibilitate şi o orientare către producătorul român. Poate că este şi un mesaj pe care noi am încercat să îl transmitem printr-o luptă cu produsele slabe calitativ şi să sfătuim atât consumatorul cât şi operatorul economic să se orienteze către produsele româneşti, pentru corectitudinea compoziţiei acestora, a modului sănătos în care sunt de cele mai multe ori realizate şi să încurajăm producătorul român, care poate să fie şi el un client al multinaţionalelor.

Dezvăluiri: Sunt produsele româneşti agro-alimentare mai scumpe decât cele din import?

Horia Constantinescu: S-ar putea ca pe anumite segmente să fie mai scumpe. O dată tratată cu antifungici, cu geluri şi cu alte substanţe de acest gen, o legumă nu mai este atât de expusă intemperiilor şi dăunătorilor, scăzând rata pierderilor într-o cultură întreagă. Un măr care de-a lungul perioadei de coacere capătă urme, se strică, nu mai poate fi comercializat, generează pierderi pentru agricultor, iar aceste pierderi determină un preţ mai crescut al produselor trimise la raft.

 

„Ieftin este noul scump”

Dezvăluiri: Sa spus că firmele cu capital românesc nu erau pregătite pentru competiţia cu companiile străine, în momentul aderării la spaţiul economic ecuropean. Hipermarketurile au meritul că au adus în România preţuri mici, ori sunt „vinovate că au omorât afacerile autohtone?

Horia Constantinescu: Afacerile autohtone, parte dintre ele s-au sinucis, parte au avut de suferit ca urmare a intrării pe piaţa românească a marilor retaleri europeni. Încercam de mult să transmit un mesaj şi anume faptul că „ieftin”, a devenit noul „scump”. Sunt produse de slabă calitate, „tip brânzeturi”, „tip” altceva, în locul celor sănătoase, iar acest lucru ne va costa pe fiecare dintre noi în timp. Sănătatea precară a celor care vin după noi, poate avea la bază şi consumul de produse nu dintre cele mai sănătoase.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top