Fără categorie

Raportul privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte Strategia Europa 2020

Comisia Europeană a publicat, la data de 12 ianuarie, ca anexă la Comunicarea Analiza anuală a creşterii economice, Raportul privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte Strategia Europa 2020, care analizează stadiul realizării  obiectivelor strategiei.

Potrivit Raportului, în primele luni de la adoptarea Strategiei Europa 2020, în iunie 2010, acţiunea la nivelul UE s-a concentrat pe stabilirea cadrului de lucru şi pe lansarea celor şapte iniţiative emblematice, prevăzute în strategie. Statele membre, la rândul lor, au început să ia primele măsuri pentru a pune în mişcare propriile lor programe de reformă (PNR), elaborând proiectele PNR, care trebuie finalizate şi prezentate Comisiei (COM) până la 15 aprilie 2011.

Evaluarea tematică, realizată pe baza proiectelor PNR transmise de statele membre, arată că, deşi există o conştientizare generală a urgenţei consolidării fiscale şi a necesităţii de a restabili ordinea în sectorul financiar şi bancar, au fost realizate prea …

Comisia Europeană a publicat, la data de 12 ianuarie, ca anexă la Comunicarea Analiza anuală a creşterii economice, Raportul privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte Strategia Europa 2020, care analizează stadiul realizării  obiectivelor strategiei.

Potrivit Raportului, în primele luni de la adoptarea Strategiei Europa 2020, în iunie 2010, acţiunea la nivelul UE s-a concentrat pe stabilirea cadrului de lucru şi pe lansarea celor şapte iniţiative emblematice, prevăzute în strategie. Statele membre, la rândul lor, au început să ia primele măsuri pentru a pune în mişcare propriile lor programe de reformă (PNR), elaborând proiectele PNR, care trebuie finalizate şi prezentate Comisiei (COM) până la 15 aprilie 2011.

Evaluarea tematică, realizată pe baza proiectelor PNR transmise de statele membre, arată că, deşi există o conştientizare generală a urgenţei consolidării fiscale şi a necesităţii de a restabili ordinea în sectorul financiar şi bancar, au fost realizate prea puţine progrese în definirea reformelor necesare pentru corectarea dezechilibrelor şi reluarea creşterii economice, precum şi pentru crearea de noi locuri de muncă.

Evaluarea obiectivelor naţionale preliminare arată că UE ar putea eşua în respectarea termenelor convenite la nivelul Uniunii pentru realizarea obiectivelor principale ale Strategiei. Agregarea ţintelor naţionale propuse de statele membre în PNR conduce la valori inferioare ţintelor de ansamblu pe care UE şi le-a propus. Cu toate acestea, datele preliminare arată că decalajele nu sunt atât de mari încât să nu poată fi eliminate prin intermediul unei acţiuni energice, în următorii ani.

Raportul UE menţionează că statele membre trebuie să fie impulsionate pentru a acorda prioritate, în următoarele luni, progresului reformelor structurale, prin luarea de măsuri la nivel naţional şi prin adoptarea unor măsuri orientate spre creştere economică din cadrul iniţiativelor emblematice, în conformitate cu mesajele-cheie ale Analizei anuale a creşterii economice.

La capitolul ocupării forţei de muncă, Raportul COM arată că statele membre au stabilit măsuri pentru eliminarea blocajelor de pe piaţa muncii. În privinţa angajamentului luat pe domeniul cercetare şi dezvoltare (investiţii de 3% din PIB), din analiza proiectelor programelor naţionale de reformă, reiese că unele state au făcut progrese crescând semnificativ investiţiile publice pe cercetare, inovare şi educaţie, alte state fixând ţinte mari, dar care pot fi atinse, în ciuda dificultăţilor financiare.

În privinţa combaterii schimbărilor climatice şi a politicii energetice, Raportul relevă faptul că ţintele naţionale sunt deja fixate în ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie şi reducerea emisiei de gaze cu efect de seră. Referitor la eficienţa energetică, COM critică faptul că unele state membre nu au furnizat angajamentele naţionale privind acest obiectiv, în timp ce altele au utilizat metodologii diferite pentru a exprima obiectivele lor naţionale şi menţionează că statele UE ar trebuie să transmită urgent ţintele naţionale pentru îndeplinirea obiectivelor pe energie.

În ceea ce priveşte domeniul educaţiei, Raportul COM arată că ţările europene acordă o mai mare atenţie analizei provocărilor actuale şi posibilelor răspunsuri decât definirii unor planuri concrete de măsuri de reformă. În cele mai multe proiecte de PNR nu este clar dacă măsurile descrise sunt lansate ca răspuns la Strategia Europa 2020.            Aproape toate statele UE au fixat, însă, obiective naţionale de reducere a abandonului şcolar şi pentru creşterea numărului de absolvenţi de învăţământ terţiar. Pentru abandonul şcolar timpuriu, deşi unele state membre au stabilit obiective foarte ambiţioase, din această primă evaluare se pare că Europa nu va reuşi să se încadreze în ţinta privind rata părăsirii timpurii a şcolilor de maxim 10%.

În privinţa obiectivelor stabilite pentru lupta împotriva sărăciei şi incluziunea socială, analiza preliminară arată că sărăcia relativă rămâne o provocare principală în majoritatea statelor UE. Combaterea excluziunii pe piaţa forţei de muncă este o prioritate pentru toate ţările, inclusiv pentru cei cu sisteme de bunăstare dezvoltate. Majoritatea ţărilor şi-au stabilit obiective de incluziune socială, deşi acestea nu întrunesc încă nivelul de ambiţie convenit de către Consiliul European, iar Comisia consideră că şi celelalte ţări trebuie să-şi fixeze finalizeze urgent ţintele în acest domeniu.

Pentru România, raportul prezintă următoarele ţinte fixate în proiectul PNR: 70% pentru rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani; 2% din PIB pentru investiţiile (din sectorul public şi privat) în cercetare şi dezvoltare; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 4% (comparat cu nivelul anului 2005) şi cu 20% faţă de nivelul din 1990; ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie – 24%; reducerea consumului de energie primară cu aprox. 10 Mtep;  reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la max. 11,3%; creşterea ratei de absolvire a învăţământului terţiar a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 34 ani, la min. 26,7% şi reducerea cu580.000 a numărului de persoane aflate în  risc de sărăcie şi excluziune socială.

În continuare, Comisia Europeană va evalua programele naţionale de reformă şi programele de stabilitate şi convergenţă, până în iunie 2011, pe baza concluziilor Consiliului European din martie, şi va face recomandări integrate specifice pentru fiecare stat membru, pe baza orientărilor din Strategia Europa 2020.

Recomandările şi opiniile Consiliului privind programele de stabilitate şi de convergenţă vor fi adoptate în iulie 2011, iar statele membre trebuie să le ia în considerare în pregătirea cadrelor bugetare naţionale în a doua jumătate a anului 2012, precum şi în implementarea politicilor de creştere economică.

Textul integral al Raportului COM îl găsiţi aici.

Departamentul pentru Afaceri Europene

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana ROTARU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top