Anul acesta se împlinesc șapte ani de când Puiu Spiru, pe numele lui adevărat Traian, a trecut la cele veșnice, fiind înmormântat în cimitirul ”Sf. Lazăr” din Galați. Așa cum au promis, autoritățile locale ale comunei Luncavița (locul nașterii lui Puiu Spiru) l-au readus acasă, finalizând procedurile legale pentru deshumarea din Galați și reînhumarea la Luncavița. Își va dormi somnul veșnic în pădurea de tei a Luncaviței, acolo unde rapsodul și-a dorit mereu, într-un loc special amenajat, în cadrul celei de-al patrulea an consecutiv al programului „Întoarcerea la izvoare”, numit „Fântâna lui Lăcustă”.
„Să mă-ngroape în pădurea mea, sub bătrânii tei,
Unde-am căutat cândva floarea dragostei!”
(„Ah, lăsați-mă să mor!” – Puiu SPIRU)
Reînhumarea a avut loc înainte de termen, adică împlinirea a șapte ani și o zi de la înmormântare, deoarece reprezintă una dintre etapele lucrărilor de construcții, care vor fi încheiate la sfârșitul lui iulie, când întreg obiectivul va fi inaugurat și va intra în circuitul turistic al comunei.
FÂNTÂNA LUI LĂCUSTĂ, care astăzi se află în paragină, a fost realizată aproximativ în jurul anului 1910 de Ion LĂCUSTĂ, stupar din Luncavița, proprietar de cafenea în zona liceului actual.
Temele principale ale renovării acestui obiectiv sunt APICULTURA, privită ca una dintre principalele ocupații ale cetățenilor Comunei Luncavița și TEIUL, admirat atât de frumos în poeziile și cântecele lui Puiu SPIRU.
”Referitor la rapsodul nostru local, primul Cetățean de Onoare al comunei, distincție acordată în anul 2005, având în vedere că în acest an se împlinesc șapte ani de când a încetat din viață, vom încerca să-i împlinim una dintre principalele lui dorințe, aceea de a fi înmormântat în pădurea de tei a Luncaviței, dând edificiului mai multe scopuri, de recreere, pentru audiții muzicale, sau oficieri de căsătorie civilă”, a declarat primarul comunei Luncavița, Ștefan Ilie.
Proiect local de reparație al vechilor fântâni, cișmele, izvoare și alte obiective din teritoriul administrativ al comunei, de construcție al altora noi în zonele de pădure și de baltă, precum și de includere al acestora în circuitul turistic, „ÎNTOARCEREA LA IZVOARE” (ajunsă la ediția a IV-a) este un parteneriat între autoritatea locală și echipe de voluntari care iubesc Luncavița. Fiecare va contribui cu o sumă fixă, (anul acesta de 250 Lei de persoană), alături de muncă efectivă, după posibilități, la realizarea lucrărilor de proiectare, construcții, sau întreținere.
Prin același program au mai fost renovate ,,Fântâna Cetățuia-Burlacu” în 2014, ,,Fântâna lui Balmuş” în 2015 și „Fântâna lui Duduță” în 2016. În anii trecuți, tot prin parteneriate private și publice au mai fost reparate sau construite: ,,Fântânița lui Graur”, ,,Troița cu cișmea a lui Paraschiv”, sau ,,Troița cu cișmea a lui Chiracu”:
Puiu Spiru (pe numele real Traian Spiru) s-a născut în Luncavița, județul Tulcea, la 1 ianuarie 1927 și a încetat din viață la 23 august 2010. Părinții săi, oameni înstăriți, boieri de viță grecească, erau proprietarii celor mai importante clădiri din comună – localuri confiscate de comuniști și folosite mai târziu ca spații pentru Școală, C.A.P. și Cooperația de consum. A urmat școala primară în comuna natală, Liceul “Vasile Alecsandri” din Galați, îndreptându-se apoi spre muzică și pictură.
Din păcate, după 1947, noul regim i-a trimis părinții la Canal iar el a fost exmatriculat de la școală și trimis la muncă silnică (construirea hidrocentralei de la Bicaz). A făcut cunoștință și cu închisorile comuniste pentru simplul motiv că una dintre rudele sale, Costică Spiru, a fost Senator de Tulcea în perioada interbelică. A fost bătut și batjocorit. Dar cel mai mult l-a durut interdicția de a mai vizita Luncavița. După mulți ani de ,,reeducare” este angajat ca pictor la Șantierul Naval din Galați, unde avea ca sarcină de serviciu popularizarea prin pictură a realizărilor socialismului. 
Talentul de poet și muzician nu l-a părăsit din tinerețe până la bătrânețe. A compus foarte multe cântece despre Luncavița și Dobrogea, cântate pe ascuns de localnicii dobrogeni, multe dintre ele intrând în folclorul național. Compozițiile sale se împart în vesele (perioada interbelică) și triste (perioada comunistă). Își revedea satul și prietenii ferindu-se de ochii și urechile Securității.
În 1963, unul dintre consăteni, vaporean, l-a înregistrat pe un magnetofon. În anul 2000, actualul Primar al comunei, Ștefan Ilie, pe atunci profesor de istorie, cu sprijinul învățătorului Nicolae Nichifor, a găsit banda de magnetofon pe care a pus-o în valoare ca un împătimit de muzică populară. A aflat unde locuia Puiu Spiru și l-a vizitat, oferindu-i momente de imensă bucurie. În amintirea zilei respective, Puiu SPIRU a compus cântecul “M-am întors în satul meu natal”.
Din anul 2000 datează cântecul Geamparaua Teilor, cântat de fiecare dată la “Sărbătoarea Teilor la Luncavița” – veche sărbătoare interzisă în trecut, astăzi respectată cu spectacole de referință în nordul Dobrogei, care are loc în prima duminică de după Sfinții Petru și Pavel.
“Între Dunăre și Mare, pe pământul Dobrogei,
An de an e sărbătoarea Florilor de Tei
Geampara, geampara, ca la noi la Dobrogea
Geampara, geampara, bate din picior așa !”
În anul 2005, pe 26 iunie, la cea de-a V-a ediție a ,, Sărbătorii Teilor”, Puiu Spiru a fost declarat Cetățean de Onoare al Comunei Luncavița.
De-a lungul vieții sale, bardul din comuna Luncavița a compus peste 200 de cântece despre Luncavița și Dobrogea. Foarte multe dintre acestea au intrat în folclorul național. Amintim titlurile câtorva: Ghiocel de la Luncavița, Turul Dobrogei, Vaporașul, Baladă Dobrogeană, Când mă mână dragostea, Pribeagul armonist, La noi la Niculițel, Cu sufletul ca o floare.
A încetat din viață la 23 august 2010 în urma unei comoții cerebrale. Pentru cinstirea memoriei sale, Consiliul Local al comunei Luncavița va construi un monument în pădurea de tei din Cetățuia – Valea Fagilor, unde în anul 2017 îi va fi depus trupul, conform dorinței sale. De asemenea, în fiecare an, în prima zi din cele două ale Sărbătorii Teilor la Luncavița, are loc Festivalul ”PUIU SPIRU – SUFLETUL CÂNTECULUI NORD DOBROGEAN”.
Autor: Iosif COLCER – Personalități Tulcene, Karograf, 2011
