UE poate ajuta guvernele naţionale să amelioreze calitatea învăţământului superior, să adapteze programele la nevoile pieţei şi să le faciliteze accesul la studii tinerilor provenind din medii mai diverse.
În Europa există aproximativ 4000 de universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior, unele numărându-se printre cele mai valoroase din lume. Câteva dintre acestea însă nu au ţinut pasul cu schimbările survenite la nivel economic şi social.
Potrivit unei prognoze 
recente, până în 2020, 35% din locurile de muncă cerute pe piaţa europeană vor necesita studii superioare. În prezent, doar 26% din lucrători sunt absolvenţi de universitate, mult sub nivelurile înregistrate în SUA, Japonia şi Canada.
Noua strategie 
de modernizare a învăţământului superior identifică reformele pe care trebuie să le adopte guvernele naţionale pentru a avea absolvenţi în măsură să contribuie, prin competenţele lor, la crearea de locuri de muncă, la creşterea economică şi la inovare.
În acelaşi t…
UE poate ajuta guvernele naţionale să amelioreze calitatea învăţământului superior, să adapteze programele la nevoile pieţei şi să le faciliteze accesul la studii tinerilor provenind din medii mai diverse.
În Europa există aproximativ 4000 de universităţi şi alte instituţii de învăţământ superior, unele numărându-se printre cele mai valoroase din lume. Câteva dintre acestea însă nu au ţinut pasul cu schimbările survenite la nivel economic şi social.
Potrivit unei prognoze recente, până în 2020, 35% din locurile de muncă cerute pe piaţa europeană vor necesita studii superioare. În prezent, doar 26% din lucrători sunt absolvenţi de universitate, mult sub nivelurile înregistrate în SUA, Japonia şi Canada.
Noua strategie de modernizare a învăţământului superior identifică reformele pe care trebuie să le adopte guvernele naţionale pentru a avea absolvenţi în măsură să contribuie, prin competenţele lor, la crearea de locuri de muncă, la creşterea economică şi la inovare.
În acelaşi timp, reformele îi vor ajuta pe tineri să poată urma studiile dorite şi să îşi găsească locuri de muncă corespunzătoare rezultatelor obţinute.
Obiectivele urmărite sunt:
- majorarea numărului de absolvenţi la 40% până în 2020 (în UE media este, în prezent, de aproximativ 34%)
- luarea măsurilor necesare pentru a le oferi tinerilor provenind din cât mai multe straturi ale societăţii, posibilitatea de a urma o facultate şi reducerea cazurilor de abandon şcolar
- îmbunătăţirea calităţii şi a relevanţei cursurilor universitare pentru a corespunde cât mai bine cerinţelor individuale şi cerinţelor de pe piaţa muncii
- stimularea şi recompensarea excelenţei în domeniul pedagogic şi în cercetare
- crearea mai multor oportunităţi de a obţine competenţe suplimentare prin studii sau stagii în străinătate
- formarea unui număr mai mare de cercetători pentru ca Europa să dispună de talentul necesar acoperirii nevoilor viitoare
- consolidarea raporturilor dintre mediul academic şi de cercetare şi mediul de afaceri
- garantarea unor finanţări eficiente, în măsură să asigure atingerea scopurilor avute în vedere.
Deciziile în materie de educaţie sunt luate de statele membre. Totuşi, UE poate oferi un suport substanţial guvernelor naţionale, în efortul acestora de a elabora şi pune în aplicare programe de modernizare a învăţământului.
Acest suport include crearea unui sistem european de clasificare a universităţilor şi furnizarea de informaţii elevilor şi studenţilor cu privire la instituţiile de învăţământ din Europa care ar corespunde cel mai bine profilului lor. Un nou sistem european de garantare a împrumuturilor le-ar facilita studenţilor accesul la finanţare dacă doresc să urmeze custuri de masterat în altă ţară din UE.
Propunerile Comisiei pentru bugetul UE pe perioada 2014-2020 includ şi majorări substanţiale în cazul sumelor alocate educaţiei, formării şi tineretului (+73%), precum şi cercetării (+46%).
Mai multe despre învăţământul superior în Europa 
