Actualitate

Primăria Frecăței a inaugurat dispensarul medical din Telița

Administrația locală a comunei Frecăței a finalizat implementarea proiectului de construire a unui dispensar uman în satul Telița.

Proiectul, în valoare de 408.000 de lei a prevăzut execuția lucrării, construcția, proiectarea tehnică, DE, DTAC, CS pentru dispensar medical uman în localitatea Telița, comuna Frecăței.

Telița este un sat component al comunei Frecăţei, situat la circa 9 km NV de reşedinţa de comună şi la 29 de km SV de municipiul Tulcea, la izvoarele râului cu același nume. Satul este înşirat pe dealurile parţial împădurite care coboară spre valea râului, având o vatră de tip risipit, în anumite sectoare, cu textură haotică, pachete de roci dure aflorând din loc în loc, făcând terenul inutilizabil.

În situl arheologic Teliţa – Amza s-a descoperit o bazilică paleocreştină ce aparţinea unei comunităţi creştine care locuia aici în secolul IV d.Hr. Aceasta s-a ridicat pe locul în care a existat un atelier meşteşugăresc anterior, din secolele II-III d.Hr. şi reprezintă un exemplu specific de adaptare a unei clădiri mai vechi la nevoile ritualice specifice cultului creştin, arhitectura fiind puternic influenţată de stilul clădirilor populaţiei rurale din zonă (era dotată cu o tindă şi pridvor).

Satul a apărut, se pare, în jurul anului 1800, fiind locuit în primă fază de ucraineni, turci şi români. Ciuma din 1848 a dus la depopularea sau poate chiar părăsirea temporară, el fiind repopulat în jurul anului 1870. În 1884 s-au construit şcoala şi primăria, deoarece a fost şi centru de comună, biserica fiind chiar mai veche.

Populaţia satului Teliţa a cunoscut în ultimul secol următoarea evoluţie: 677 locuitori în 1900, 1910 în 1912 ! (efectul faptului că era centru administrativ ?), 1280 în 1930, 1164 în 1948, 1154 în 1956, 1029 în 1966, 906 în 1977, 720 în 1992 şi 686 în 2002, aproape tot atâţia ca la începutul sec. XX. Între români, astăzi mai există un grup etnic slav, format din 114 ucraineni şi 11 ruşi-lipoveni.

Numele localităţii este de origine slavă şi a fost dat probabil de ucraineni. El semnifică vacă gestantă, gata să fete şi nu se ştie din ce motive şi în ce împrejurări a fost atribuit. Numele mănăstirii din apropiere, Cilic Dere sau Celic Dere, este turcesc şi poate fi interpretat în două moduri, deoarece popular el circulă în cele două forme. Cilic provine de la cuvântul çilek (căpşună, frag) şi s-ar traduce prin valea cu fragi. Celic este un cuvânt care derivă din turcescul çelik, care înseamnă oţel şi se poate traduce prin valea cu fier, valea oţelită.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top