Profil de Primar

Peştera Limanu, vandalizată de profanatorii de cimitire

Custodele GESS caută soluţii, Primarul Urdea minte să îşi acopere incompetenţa.

În vara acestui an, câţiva copii din Limanu au intrat în cimitirul satului, au distrus câteva cruci, au furat candele şi lumânări de pe morminte şi au intrat cu ele în peşteră. Poliţiştii din Limanu i-au identificat pe făptuitori. În timp ce localnici spun că ei au fost iertaţi, şeful Poliţiei Limanu, Ion Vătăşelu, ne-a declarat cu jumătate de gură că împotriva copiilor au fost luate măsurile de rigoare, fără însă a ne spune care au fost acelea.
Incidentul din vară este doar un episod din seria intervenţiilor brutale asupra peşterii, chiar dacă Grupului de Explorări Subacvatice şi Speologice GESS, care a luat în custodie această rezervaţie naturală pentru a o proteja, a închis-o cu o poartă de metal. Labirintul de la Limanu este vulnerabil din cauza unei intrări secundare, prin care cunoscătorii locului au acces liber în peşteră.

Un articol de Mihai Răzvan ROTARU, Ştefan Doru COPOŢ

 

Luat la întrebări de reporterii DEZVĂLUIRI, primarul Nicolae Urdea a minţit că a astupat intrarea cu pământ. În replică, reprezentanţii GESS spun că primarul nu ar fi avut voie să facă acest lucru şi recunosc că cel puţin până la sfârşitul anului nu vor reuşi să închidă cu o poartă această intrare secundară, deşi s-au angajat contractual faţă de Agenţia de Protecţia Mediului (APM) Constanţa să protejeze peştera.

În ultimii ani Limanu, singura peşteră labirintică din România a devenit un loc de atracţie, pentru păienjenişul galeriilor în care poţi lesne să te rătăceşti, pentru legendele ţesute pe marginea ei, dar şi din cauza sataniştilor care obişnuiau să organizeze ritualuri sub pământ. Autorităţile au negat în mod constant acest lucru, dar pe unele galerii pot fi încă văzute urmele ritualurilor. Până în anul 2004, peştera era deschisă şi putea vizitată de oricine. GESS a preluat-o pentru a o proteja mai bine: „Peştera Limanu este deosebită, atât din punct de vedere geologic, cât şi din punct de vedere al biodiversităţii, deoarece adăposteşte colonii importante de lilieci (specii protejate prin legi naţionale şi internaţionale), iar GESS este o organizaţie neguvernamentală a cărei activitate principală este protecţia mediului şi care are experienţa necesară în acest domeniu”, ne-a declarat reprezentantul ONG-ului, Alexandra Hillebrand.

Lacăte sparte, panouri de informare distruse, mizerie în galerii

În teren, lucrurile stau cu totul diferit. Panourile de informare montate de GESS în faţa peşterii au dispărut pur şi simplu, iar vizitatorii abia mai pot citi pe uşa metalică numerele de telefon ale ghizilor. Am încercat să îi sunăm şi noi pe Fraţii Vilău, însă aceştia lucrează, astfel că peştera poate fi vizitată doar duminica. Cu mare greutate am reuşit să dăm de tatăl fraţilor Vilău: “Încerc să găsesc cheia să vă deschid, dar eu nu pot să intru cu dumneavoastră, că am probleme cu inima”.
În timp ce ne deschide poarta masivă din fier, Vilău se plânge că lacătele peşterii sunt sparte în mod constant. Într-adevăr, găsim pe jos două lacăte mari, ce au fost forţate şi apoi aruncate. “Intră tot felul de copii din sat în peşteră, sparg şi distrug. Ei folosesc intrarea cealaltă, apoi vin pe galerie până la uşă şi sparg lacătul. O dată, ca să îşi bată joc de mine, au legat uşa pe interior, ca să nu pot să o mai deschid, că eu nu pot să mă bag pe partea cealaltă, acolo galeria e îngustă şi trebuie să te târăşti. Tot ei au spart căştile de protecţie şi lanternele aduse de cei de la GESS.”, ne povesteşte Vilău. Peturi, gunoaie, pungi de plastic, ba chiar şi un prezervativ sunt aruncate peste tot, în apropierea intrării, dar şi în interior, pe galerii.

Primarul Urdea minte cu neruşinare

La Primărie nimeni nu ştie nimic de incidentele de la peşteră. Pe primarul Nicolae Urdea nu îl interesează, Primăria nu deţine cheie de la peşteră, nu e treaba lor. Ba chiar are chef de glume. Să-şi ai un lacăt mai mare, spune el despre cei de la GESS. Face un efort şi îşi aminteşte de copiii care au profanat cimitirul şi apoi s-au ascuns în peşteră, dar… asta e treaba poliţiei. Cât despre intrarea secundară în peşteră, problema s-a rezolvat: “Intrarea a fost acoperită. După incidentul de astă vară, am trimis acolo două maşini de pământ şi a fost astupată”. Se grăbeşte, nu are timp de prea multe discuţii.
Ne grăbim şi noi, însă spre locul cu pricina. Ajungem acolo şi ne dăm seama că primarul minte cu neruşinare. Intrarea în peşteră e deschisă şi poartă urmele celor care au intrat pe aici – un imens mosor cu sfoară, pentru a marca drumul de întoarcere.

Cimitirul profanat

http://www.dezvaluiri.ro/images/_poze_articole/2008-10-20/cimitir%20profanat.jpgCimitirul năpădit de buruieni poartă urmele profanării. Cruci rupte, dărâmate, pe care familiile decedaţilor nu le-au mai refăcut. Găsim chiar şi câteva cruci din lemn, arse. Despre acestea din urmă, preotul paroh George Beşleagă are o altă explicaţie. “Într-o zi de pomenire a morţilor s-a iscat un vânt puternic şi iarba din cimitir a luat foc de la lumânări. Au ars atunci şi câteva cruci de lemn”. În ceea ce priveşte crucile dărâmate, ne spune că autorii au fost câţiva copiii teribilişti, care “s-au îmbătat”, au făcut distrugerile din cimitir şi apoi s-au refugiat în peşteră. Vilău îl contrazice însă. Îi cunoaşte şi el pe copiii cu pricina, care au fost identificaţi de poliţie, dar în afară de ei au fost şi satanişti în zonă: “Nu au fost numai copii, au fost şi satanişti. Am găsit mai multe inscripţii de-ale lor, cruci întoarse şi alte chestii”.

APM laudă GESS şi îl acuză pe primar

Reprezentanta sectorului de Implementări şi Politici de Mediu din cadrul APM Constanţa, Tudora Mavrodin, e mulţumită de colaborarea cu GESS. În schimb, spune că Primăria ar trebui să se implice mai mult: „Ei mereu au pus şi panouri, şi poartă, au schimbat şi lacătele, dar s-a ajuns în aceeaşi situaţie. De fiecare dată când le-au fost aduse la cunoştinţă problemele de acolo sau au constatat ei înşişi nereguli, au luat atitudine şi au remediat situaţia. În cazul acesta ar trebui să se implice mai mult Primăria, chiar am să vorbesc cu domnul primar. Celor de la GESS am să le propun să întocmească un plan de măsuri pentru protecţia peşterii, în parteneriat cu Primăria. Ar trebui şi nişte echipaje de pază, dar acest lucru nu ţine de noi”.
În chestiunea colaborării cu Primăria, reprezentanta GESS Alexandra Hillebrand îl contrazice pe Nicolae Urdea: “Avem procesul verbal de predare – primire a cheii peşterii (către Primărie-n.red.), iar blocarea celei de-a doua intrări fără acordul custodelui, este ilegală (vezi OUG nr. 57/ 2007)”.

Sălaşul subpământean al geto-dacilor

Cercetătorii care au studiat peştera au găsit mai multe vestigii arheologice care i-au făcut să considere că peştera a fost locuită în preistorie. Prof. Dr. Vasile Boroneanţ, de la Muzeul de Istorie din Bucureşti, a observat că “peştera a fost transformată într-un veritabil labirint subteran, cu lungi culoare întortocheate, străjuite de pereţi şi tavane cioplite drept, precum şi cu coridoare din care se intra, de o parte şi de alta, în numeroase încăperi şi săli. Aceste lucrări s-au făcut după un plan bine chibzuit, urmându-se, în general, traseul galeriilor naturale (ale căror pereţi colţuroşi au fost neteziţi prin cioplire). În unele porţiuni, pentru a uşura legătura între diferite încăperi, locuitorii peşterii au săpat noi galerii. Din loc în loc, s-au săpat mici firide, destinate opaiţelor ce serveau la iluminat. Arheologii au găsit în peşteră şi două camere cu altar, ce aveau tavanele şi pereţii puternic afumate, ceea ce confirmă faptul că încăperile interioare serveau pentru oficierea cultului. Tot în Peştera de la Limanu a fost descoperit şi un bazorelief al Cavalerului Trac (Derzis sau Derzelas), o zeitate împrumutată de geto-daci de la greci, pe filieră romană.

Actualitate

Director: Mihai Răzvan ROTARU (tel: 0723359775)
Redactor Șef: Ștefan Doru COPOȚ (tel: 0788032808)
Senior Editor: Răzvan PETRE (tel: 0788002941)
Redacția: Viviana MIHĂLȚEANU, Ștefan KOSTOFF, Adresa redacției: Constanța, Bd. Al. Lăpușneanu nr. 1, Casa de Cultură a Sindicatelor, biroul 4 Fax: +40 341 816 200
E-mail: [email protected]

Copyright © 2018 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

Dezvaluiri.ro nu își asumă răspunderea pentru comentariile postate de cititori și conținutul informațiilor preluate din alte publicații.
Dezvăluiri.ro are ISSN 1842-7978, este tipărit la Deasign Print- București Este posibil ca în urma schimbării site-ului, unele articole mai vechi să nu mai apară la data postării inițiale. Pentru a vedea data corectă a publicării, puteți accesa site-ul vechi la adresa http://wwwold.dezvaluiri.ro/

Copyright © 2019 Organizația de Investigații Jurnalistice. Toate drepturile rezervate.

To Top