Deputaţii europeni au dezbătut marţi, 10 mai, în plen, împreună cu preşedintele Comisiei Europene şi reprezentantul Consiliului, propunerile privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţe în zona Schengen.
Dezbaterea de la Strasbourg a fost generată de solicitarea Franţei şi Italiei privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţe în zona Schengen, ca urmare a problemelor cauzate de fluxul de imigranţi din ţările nord-africane, precum şi de publicarea Comunicării Comisiei Europene, la 4 mai, cu privire la fluxurile migratorii şi impactul acestora asupra spaţiului Schengen.
În cadrul dezbaterii, majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European şi-au exprimat opoziţia faţă de astfel de măsuri restrictive; mulţi dintre eurodeputaţi au avertizat asupra efectului negativ pe care astfel de măsuri le-ar putea avea asupra liberei circulaţii a persoanelor.
Cu acest prilej, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că opţiunea r…
Deputaţii europeni au dezbătut marţi, 10 mai, în plen, împreună cu preşedintele Comisiei Europene şi reprezentantul Consiliului, propunerile privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţe în zona Schengen.
Dezbaterea de la Strasbourg a fost generată de solicitarea Franţei şi Italiei privind reintroducerea temporară a controalelor la graniţe în zona Schengen, ca urmare a problemelor cauzate de fluxul de imigranţi din ţările nord-africane, precum şi de publicarea Comunicării Comisiei Europene, la 4 mai, cu privire la fluxurile migratorii şi impactul acestora asupra spaţiului Schengen.
În cadrul dezbaterii, majoritatea grupurilor politice din Parlamentul European şi-au exprimat opoziţia faţă de astfel de măsuri restrictive; mulţi dintre eurodeputaţi au avertizat asupra efectului negativ pe care astfel de măsuri le-ar putea avea asupra liberei circulaţii a persoanelor.
Cu acest prilej, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a declarat că opţiunea reintroducerii controalelor la graniţă este prevăzută de sistemul Schengen pentru circumstanţe excepţionale, avertizând asupra efectului pe care îl poate avea asupra UE îngrădirea libertăţii de mişcare. Barroso a adăugat, însă, că provocările legate de imigraţie trebuie să primească un răspuns la nivel european, iar ţările care se confruntă cu fluxul de imigranţi nu trebuie lăsate singure în gestionarea problemei.
La rândul său, reprezentantul preşedinţiei Consiliului, Enikő Győri (Ungaria), a menţionat că, în opinia preşedinţiei UE, criza refugiaţilor este o provocare serioasă, care atrage după sine o regândire a gestionării graniţelor, propunând reintroducerea temporară a controalelor, pe criterii obiective, respectând metoda comunitară. Győri a anunţat că la summit-ul european din iunie se va discuta şi despre modul în care poate fi garantată libertatea de mişcare a persoanelor şi felul în care poate fi asigurat un nivel înalt de siguranţă internă.
Eurodeputaţii au contestat caracterizarea situaţiei actuale ca fiind una de criză, dat fiind numărul mic de imigranţi şi au avertizat asupra efectului pe care măsurile propuse le-ar putea avea asupra liberei circulaţii a persoanelor.
În cadrul dezbaterii, eurodeputaţii români au susţinut necesitatea unei politici comune privind migraţia şi azilul, prin promovarea unei legislaţii adecvate în acest sens, precum şi a unei solidarităţi autentice între statele membre. Aceştia au subliniat importanta ca spaţiul Schengen să nu fie pus sub semnul întrebării, menţionând că, în acest moment, Comisia Europeană şi statele membre trebuie să dea dovadă de solidaritate şi să contribuie la consolidarea acestuia, prin respectarea regulilor Schengen în vigoare.
Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, aproximativ 650 de milioane de oameni traversează graniţele din zona Schengen în fiecare an, în 2010 fiind înregistraţi în UE un număr de 257.800 de solicitanţi de azil. Comisia menţionează că, în 2011, peste 20.000 de imigranţi au intrat ilegal pe teritoriul UE, ajungând în principal în Italia şi Malta. Contribuţia UE pentru refugiaţi se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro în ajutor umanitar.
Mai multe detalii privind dezbaterea din plenul PE pe acest subiect găsiţi aici.
Departamentul pentru Afaceri Europene
