Ultima noapte de tutun, prima zi de civilizație! Cam așa pot fi rezumate articolele pe tema intrării în vigoare a (noii variante a) legii antifumat. Presa, ONG-urile si cei ce comentează pe forumuri sărbătoresc intrarea României în rândul lumii. În realitate, am intrat mai degrabă în rândul lumii a III-a, alăturându-ne prin severitatea legislației unor țări „luminate” ca Bulgaria și Macedonia, în timp ce alte țări mult mai înapoiate – ca Japonia, Germania, sau Suedia – nu au reglementări așa de stricte.
Un articol de Răzvan PETRE
În urmă cu câteva luni discutam cu un prieten englez despre posibilitatea ca Marea Britanie să iasă din Uniunea Europeană. Prietenul meu îmi spunea că David Cameron plătește prețul minciunilor pe care le-a răspândit, atât el cât și guvernele precedente. Unul din exemple era cel al legii care interzice fumatul în spațiile publice, pe care Cameron a promovat-o spunând că este „impusă de directivele UE” (vă suna cunoscut refrenul ăsta?). Demonstrația prietenului meu era foarte simplă: Aceeleași directive sunt în vigoare și în Marea Britanie, și în Luxemburg. Cu toate acestea, când a mers în Luxemburg, a constatat cu totul altceva la restaurantul în care a servit prânzul. Pe ziuă, masa a fost servită în condiții de non-smoking, dar pe seară, când a revenit pentru o bere și ceva distracție, ospătărița l-a servit din start cu o scrumieră. În Luxemburg, fumatul era interzis în spațiile și la orele la care se servește mâncare, precum și în localurile în care sunt primiți minori. Cum minorii nu au voie în cluburi/baruri după ora 23.00, iar pe seară bucătăria se închide, fumatul era permis în restaurantul vizitat de prietenul meu. În felul acesta, se bifau în Luxemburg cele două obiective principale ale directivelor anti-fumat: Reducerea expunerii nefumătorilor, respectiv reducerea expunerii copiilor la publicitatea indirectă de a vedea adulți fumând.
Avem astfel două exemple de interpretări diferite ale aceleiași directive. Mai trebuie notat că: între timp fumatul în Luxemburg este permis doar în spații special desemnate și că Luxemburg este țara europeană cu cel mai ridicat nivel de trai și cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din Europa, că este capitala de facto a Europei și, prin urmare, că este un stat înapoiat.
Nu mai înapoiat decât Germania, însă. Așa nespălați și inculți cum îi știm cu toții, germanii nu au interzis fumatul aproape deloc. Barurile și cluburile din majoritatea landurilor germane pot fi desemnate ca spații de fumători, atât timp cât în ele nu au acces minorii și cât sunt bine aerisite. Ba sunt chiar vreo 4 landuri în care este permis fumatul în spații special desemnate în cadrul universităților și chiar și în licee (unde se pot stabili asemenea spații pentru elevii cu vârsta de peste 18 ani, începând cu clasa a XI-a). De observat, din nou, obsesia acestei națiuni înapoiate a germanilor, de a elimina fumatul pasiv și expunerea minorilor.
Un alt exemplu este acel dat de nația aceea de oameni leneși și inculți, care în mod inexplicabil a ajuns să fie a treia cea mai mare economie la nivel mondial și unul din avanposturile dezvoltării tehnologice. V-ați dat seama deja că vorbesc despre Japonia. Aici fumatul este permis cam peste tot, dar spre lauda lor, japonezii au interzis în unele orașe fumatul pe străzi aglomerate.
Există totuși o rază de speranță! Sunt și țări retrograde – ca Spania și Franța – care au intrat pe calea progresului, interzicând total fumatul în spațiile publice. Spaniolii au intrat pe acest făgaș în urmă cu 4 ani, dar în ultima vreme restricțiile nu prea se mai aplică. Franța, de asemenea, are una din cele mai vechi legi de limitare a fumatului, încă din 1991. Doar că, frățiori de gintă latină cu noi, francezii nu se mai deranjau să pună în practică legea. A fost nevoie de încă o lege, mult mai dură, pentru ca ei să intre pe calea țărilor civilizate. Punctul ei forte este acela că nu lasă loc de interpretări. Legiutorul francez s-a gândit inclusiv să interzică folosirea cernelei simpatice și a hârtiei speciale la confecționarea țigărilor!
Nu același lucru poate fi spus despre legea din România. Deja patronii se gândesc la înființarea de cluburi private, la baruri rotunde (ca să fenteze prevederea că spațiul public se definește ca fiind spațiul cu acoperiș și doi pereți), cu prelată în loc de acoperiș și cu stâlpi în loc de pereți, ca să dribleze jaloanele din actul promulgat recent de Iohannis. E în natura patronului și a consumatorului mediu român să încerce să fenteze legea. La fel cum e în natura legiutorului român de a lăsa portițe și de a pune Sfânta Amendă înaintea sănătății cetățeanului.
Japonezii au interzis fumatul pe stradă și au pus patrule anti-fumat (vezi foto – click pentru a mări) ca să fie siguri că legea se aplică. De partea lor, canadienii au interzis fumatul în autoturisme, atâta timp cât în interior se află copii sub 16 ani. La noi, legea vine fix pe dos – sute de mii de fumători vor fi trimiși să fumeze la ușa barurilor, restaurantelor și fabricilor, în văzul minorilor. La fel, Statului Român îi e indiferent dacă îmi intoxic copilul cu fum de țigară, în schimb e foarte mulțumit că a reușit să bage niște amenzi astronomice, care pot fi aplicate foarte ușor, doar prin introducerea unui agent-provocator în incinta unui bar al cărui proprietar nu are spatele asigurat.
Legea anti-fumat are multe în comun cu noua lege privind securitatea la incendiu. Normele vechi erau foarte bune, dar nu erau aplicate. Patronii de baruri făceau spații de fumători în bătaie de joc, ventilate simbolic și separate de spațiile de nefumători prin linii invizibile, la fel cum declarau pe proprie răspundere un număr mai mic de clienți sau desemnau ieșiri de urgență care în realitate nu erau accesibile. Iar autoritățile se mulțumeau să întoarcă capul și să ia șpagă. A fost nevoie de legi dure care să îi descurajeze pe patroni, dar acestea nu rezolvă nici problemele de fond, nici nu garantează că de data aceasta autoritățile își vor face treaba.
În prelungirea articolului va invit să savurați un link către o statistică cu legislația antifumat din mai multe țări europene, pe care am găsit-o pe site-ul unui ziar central. Concluziile le trageți dvs. DAȚI CLICK AICI.
