„Este una dintre cele două mari sărbători ale Comunei Luncavița, alături de Sărbătoarea Teilor și printre cele mai importante din punct de vedere etnocultural ale Dobrogei, unde moșoiul, marcă de identitate, plasează teritoriul administrativ în unicitate.
Confecționarea și pregătirea măștilor, învățarea și repetarea colindelor, a dansului ritualic, organizarea paradei din ajunul Crăciunului și ultima defilare de Bobotează, reprezintă etapele principale acestei mari sărbători”, spune primarul comunei Luncavița, Ilie Ștefan.
„Moșoaiele” este un ansamblu de colindători ce duc mai departe o veche tradiție din zona de Nord a Dobrogei. Cântecul și jocul lor a fost apreciat în diferite țări ale lumii.
„Zgomotul produs de cioaie și de talangă pregătește noul an care se apropie, îl curăță de rele, îl primenește. Luncavița trezește în decembrie tradiția ancestrală, care protejează prezentul și viitorul și trăiește alături de simbolurile ei cele mai de preț, care renasc mereu, în casele pline de bucurie, miros de sarmale, cârnați și plăcinte, cu familii reunite și prieteni dragi”, mai spune Ilie Ștefan.
Moșoiul și moșoicuța reprezintă cele mai arhaice forme ale creștinismului, alungătorii tuturor nenorocirilor care încearcă să pună stăpânire pe sfârșitul anului și să contamineze noul an care vine. Moșoiul are rolul de a „curăța” sufletul de rău, de a găti conștiințele, vestind și slăvind Nașterea Mântuitorului! El apără și sfințește casa gospodarului, aranjând-o atât pentru Crăciun, cât și pentru Anul Nou. El este „moșul” casei, bătrânul ancestral, sfătuitorul, ocrotitorul, cel care previne și care nu trebuie să lipsească din nicio gospodărie!
Cântecul moșoiului începe de Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie, și se termină pe 6 ianuarie, de Bobotează. Așadar, timp de o lună, Luncavița trăiește o sărbătoare continuă în care tradițiile renasc, iar trecutul devine prezent.
„Parada din 24 decembrie, din seara ajunului Crăciunului este monumentală, moșoaiele defilând în centrul comunei, pentru ca pe la orele 17-18 să colinde întreaga asistență prezentă. Participă mii de cetățeni ai colectivității și turiști atrași de farmecul sarbătorii luncăvițene. După festivitate cetele de moșoii alcătuite din adulți flăcăi sau „liberați”, dar și din copii sau „veterani”, pornesc la colindat pe toate ulițile, intrând în casele părinților, prietenilor, dar în special ale fetelor care abia așteaptă să se mărite”, adaugă primarul comunei Luncavița.
Moșoiul și moșoicuța, cântă ultima dată de bobotează, marcând sfârșitul sărbătorilor de iarnă: „Lerului în seara de Ajun și de Bobotează, când preoți botează, lumea-ncreștinează, / Lerului lumea și norodul, și pe noi cu totul, lerului să fiți sănătoși!
Cântecele colindătorilor care însoțesc moșoaiele sunt păstrate cu sfințenie în forma lor arhaică și se cântă pe cete: „La lină fântână” (colind de fată mare), „Colindul ăl mare – Dinaintea istor curții”, „Doamnele” (colinde pentru casa gospodarului), „Cerbul”, „Ciutele” (colinde de vânătoare), „La creangă de vișinel” (colind de copil), etc.
